Saturday, 18 March 2017 00:34

STÂLPII - arhetipuri în arta brâncușiană

Written by
Rate this item
(0 votes)

ALBUM REALIZAT DE BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ”CHRISTIAN TELL” GORJ ÎN PARTENERIAT CU ȘCOALA POPULARĂ DE ARTĂ TÂRGU JIU ȘI MUZEUL JUDEȚEAN ”ALEXANDRU ȘTEFULESCU” GORJ

COORDONATOR:OLIMPIA BRATU; CONCEPȚIE și TEHNOREDACTARE: VIOREL SURDOIU; FOTOGRAFII: VASILE PLEȘA; TEXT SIMBOLISTICĂ: RODICA PĂUNA; TRADUCERI: ANA MARIA ALIONESCU (Eng.) și MIHAELA SANDA POPESCU (Fr.) 

               ”Dacă am putea să ne alegem locul unde să ne naștem sau unde să ne petrecem nemurirea, atunci ținutul Gorjului ar fi cea mai potrivită alegere. Dealuri, munți, ape repezi și învolburate, totul străjuit de păduri viguroase pe versanții masivelor Parângului și Vâlcanului. În acest peisaj nu ar fi o exagerare să afirmăm că lemnul a fost esența vieții. Sursa și resursa întrebuințată pentru a dăinui case de locuit, case ale Domnului, pivnițe, porți bogat ornamentate, obiecte utilitare, icoane și orice altceva, care zăceau acolo în bușteanul secular sau în buturuga de pe marginea apei și care erau trezite la viață de iscusința meșterilor.

            Cioplirea lemnului a fost adusă la rang de artă de meșterii gorjeni, care au realizat construcții laice și religioase pretutindeni în acest ținut. Chiar și în plin secol XXI, satele gorjene dezvăluie privitorilor adevărate bijuterii arhitecturale dăltuite în  acest material cald și viu care este lemnul. Arhitectura din Gorj vorbește despre un meșteșug transmis din tată-n fiu. În genele urmașilor primilor cioplitori în lemn au rămas întipărite motive și simboluri ancestrale pe care le imprimă în acest material nobil pentru a rămâne peste veacuri dovadă a înțelepciunii și creativității poporului român.

            Albumul pe care îl prezentăm s-a oprit asupra stâlpilor caselor de lemn din Gorj. Alegerea noastră nu este întâmplătoare, stâlpul casei face de veacuri legătura între pământ și cer. Este simbolul ascensiunii, o axă a lumii în jurul căreia viața cotidiană se desfășoară cu toate riturile și ritualurile cunoscute, uitate, reinventate, redescoperite...

 Fotografiile reprezintă elemente specifice patrimoniului cultural gorjean din zona de sub munte, stâlpi și case păstrate cu grijă în colecția Muzeului Arhitecturii Populare din Gorj de la Curtișoara, în Colecția muzeală etnografică a comunei Arcani. Acestora li se adaugă imagini ale caselor din zonele Peștișani, Rugi-Hurez, Bălănești, Cătune, Glogova și Arcani.

            Proiectul Bibliotecii Județene “Christian Tell” Gorj și al partenerilor săi, Școala Populară de Artă Târgu Jiu, Muzeul Județean ”Alexandru Ștefulescu” nu și-a  propus o interpretare a operei brâncușiene. Am vrut doar să ilustrăm cum se insinuează esența lemnului în mentalul tuturor celor care își au originile pe aceste plaiuri. Pentru Constantin Brâncuși lemnul a fost materialul cunoscut încă din copilărie, ce l-a însoțit și atunci când a devenit un mare artist și în care sculptorul a văzut forme nebănuite altora. Sculpturile sale în lemn vin din tradițiile ancestrale românești, din civilizația lemnului din Gorj unde acest material este încă utilizat în construcția și decorarea caselor. Dacă lucrările sale au fost sau nu șlefuite de contactul cu arta din Africa Neagră, Oceania sau a  contemporanilor săi, nu poate fi decât obiectul de studiu al specialiștilor.

            Gândește-te că stejarul din fața ta este un bunic înțelept și sfătos. Vorba daltei tale trebuie să fie respectuoasă și iubitoare: numai astfel îl poți mulțumi, spunea Constantin Brâncuși.

Volumul pe care l-am realizat a izvorât din aceste cuvinte. Am încercat să vorbim în imagini, într-un mod respectuos și iubitor față de Constantin Brâncuși. Ne dorim să-l fi mulțumit.”

Olimpia Bratu

 

MULȚUMIRI PENTRU SPRIJIN: CONSILIULUI JUDEȚEAN GORJ 

și  DOMNULUI GRIGORE DAN PUPĂZĂ, MUZEUL ETNOGRAFIC ARCANI, GORJ

Read 427 times

Visitors Counter

206817
TodayToday195
YesterdayYesterday780
This_WeekThis_Week4257
This_MonthThis_Month19794
All_DaysAll_Days206817
Top