Evenimente

Informaţii utile

Turism cultural

Noutati

Verificare mail

Biblioteci gorjene

Instituţii publice de cultură

Personalităţi locale

Istoric

La 19 octombrie 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza a dat un decret cu privire la înfiinţarea şi funcţionarea bibliotecilor publice, hotărând ca „pe lângă fiecare şcoală secundară şi primară, să fie adunate cărţi didactice trebuincioase şcolarilor sărmani care n-au mijloace de a-şi procura cărţile de şcoală". În acel an funcţionau şi două mari biblioteci publice: Biblioteca centrală din Bucureşti şi Biblioteca centrală din Iaşi, acestea având „tot felul de cărţi" în toate limbile, apoi: hărţi, litografii, manuscrise, autografe, sigilii, medalii, monede antice.În această perioadă, Departamentul din Lăuntru a pus în vedere magistratului oraşului Târgu-Jiu să înfiinţeze o bibliotecă publică pe lângă şcoala amintită mai sus. În acest scop se aduce la clădirea şcolii un dulap în formă de bibliotecă, lung „de doi stânjeni şi două palme". Primele cărţi cu care a fost dotată biblioteca erau de natură şcolară, ulterior achiziţionându-se şi alte genuri.

La 24 octombrie 1869, în cadrul sesiunii Consiliului general al judeţului Gorj, s-a analizat şi raportul Comitetului permanent privind înfiinţarea bibliotecii publice. Luând cuvântul, consilierul Dimitrie Frumuşanu a arătat că „instituirea de biblioteci publice este cel de-al doilea ochi, după institutele de instrucţiune, pe care răpaose întinderea luminii". Prin decizia nr. 1178, Consiliul a hotărât în unanimitate a se recomanda comisiei bugetare să treacă în buget suma ce resursele vor permite pentru înfiinţarea bibliotecii. Astfel că, în bugetul Consiliului general al judeţului pe anul 1870 la capitolul „Instrucţiunea publică" paragraful 3, s-a prevăzut suma de 740 lei şi 74 bani pentru înfiinţarea unei biblioteci publice la Târgu-Jiu.

    În comuna Bumbeşti-Jiu, Societatea „Luminarea săteanului" îşi propune, prin regulamentul său de organizare şi funcţionare, „crearea de biblioteci dotate cu cărţi şi reviste potrivite pentru săteni". În comuna Roşiuţa - lângă Motru, în anul 1898 se înfiinţează Biblioteca populară „Bujorăscu", căreia i se asigură de la început spaţii proprii, corespunzătoare. Se înfiinţează o serie de biblioteci din iniţiativa particulară, aşa cum sublinia în ancheta „Revistei democraţiei române" nr. 33, din 1910, învăţătorul Gheorghe G. Popescu din Boroşteni-Peştişani, că a pus bazele unei biblioteci populare, „cu cărţi dăruite de particulari". Aşa cum se poate citi în Anuarul Casei Şcoalelor pe anul 1910-1911, bibliotecile populare înfiinţate în 1910 în judeţul Gorj sunt în număr de 7, în cătunele Arcani, Vădeni, Gârbovu, Peşteana-Vulcan, Valea cu Apă, Poenari şi la Târgu-Jiu (pe lângă Şcoala nr. 1 - actualmente Şcoala nr. 4 „Alexandru Ştefulescu").

Biblioteca Judeţeană „Christian Tell" are ca nucleu de înfiinţare Biblioteca publică „General Tell" a oraşului Târgu-Jiu fondată în anul 1934, când Alexandru Christian Tell - fiul lui Alexandru Tell şi nepotul generalului Christian Tell, a făcut o donaţie de carte, aproximativ 3000 de volume.

Din scrisoarea trimisă de Alexandru Christian Tell - nepotul lui Christian Tell, trimisă din Bucureşti la data de 7 octombrie 1933 către primarul oraşului Târgu-Jiu, Dumitru Manofescu prin care se oferă a dona oraşului o bibliotecă de aproximativ 3000 volume, în care se spune printre altele: „Dorind a crea o bibliotecă publică într-unul din oraşele de provincie, gândul meu s-a îndreptat spre oraşul dumneavoastră, cu care familia noastră a avut îndelungate legături şi care este locul de origini al nostru". Propunerea s-a discutat în Comisia Interimară şi s-a acceptat.

Din corespondenţa dintre Alexandru Tell şi primarul Dumitru Gh. Manofescu la început - octombrie 1933 şi ulterior cu primarul Şerban Frumuşanu - precum şi din alte documente, reiese că locul bibliotecii s-a stabilit la doamna Iunian (strada Gr. Săftoiu, astăzi Calea Eroilor - clădirea Iunian a fost demolată şi pe locul ei s-a ridicat o clădire în care fiinţează un restaurant şi „Hotelul Europa"), iar denumirea, ca o condiţie a donaţiei, Biblioteca publică „General Tell", denumire ce s-a păstrat până în anul 1944.Ulterior, fondul de carte a fost întregit de avocatul I. I. Căprescu şi de către Mihail Stănulescu cu 1000 de volume, apoi de către Primăria Târgu-Jiu, Şcoala Normală, Liceul „Tudor Vladimirescu" şi de alte donaţii particulare.

Un număr mare de cărţi (cca. 1100 de volume) au fost publicate la Paris, alte 55 la Bucureşti, Iaşi şi Sibiu, 10 cărţi au fost publicate de edituri din Atena, una din Odesa, iar 40 la Bruxelles, Milano, Heidelberg, Leipzig, Veneţia, Roma, Triest, Lausanne. Cea mai veche carte este datată din anul 1809, editată la Paris în limba greacă şi cuprinde un lexicon galic. Alte cărţi au fost editate în Tipografia lui Heliade Rădulescu în perioada 1836-1847. Fondul de cărţi al acestui lăcaş de cultură s-a îmbogăţit fără încetare, îndeosebi după anul 1945 când s-a trecut la achiziţionarea ritmică anuală dirijată de stat cu fonduri de la buget, ajungând la 1 ianuarie 1990, la 221.885 de volume.

Iniţial biblioteca a fost găzduită în clădirea unde în prezent se află Cofetăria „Magnolia" vis-â-vis de clădirea Spitalului de pe strada Tudor Vladimirescu, apoi în clădirea Primăriei oraşului (imobilul unde în prezent este prefectura judeţului Gorj) şi de acolo a fost mutată în localul de pe Calea Eroilor colţ cu strada General Gheorghe Magheru, unde se află şi la ora actuală. Acest edificiu a fost fondat în anul 1928. An de an biblioteca judeţeană a fost dotată aşa cum am subliniat deja mai sus, cu un număr din ce în ce mai mare de volume, astfel că se punea tot mai acut problema extinderii clădirii în care funcţiona.S-a elaborat Proiectul de execuţie nr. 62/1991, şefi de proiect soţii Emilia şi Francis Tocăniţă. S-a asigurat constructor şi obiectivul a fost dat în folosinţă.