10 SEPTEMBRIE – ”CRĂIȘORUL MUNȚILOR”

AVRAM IANCU, conducător al revoluției de la 1848-1849 din Transilvania Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.

În septembrie 1848, la Blaj, românii au decis să se alieze cu Austria şi să lupte împotriva ungurilor pentru restabilirea autorităţii habsburgice.
A fost decorat de ţarul Rusiei, pentru vitejia sa, cu ordinul Sf. Ana clasa a II-a, şi de împăratul Francisc Iosif, pe care l-a refuzat declarând: ”Să se decoreze mai întâi naţiunea cu împlinirea promisiunilor”.
*
4. Coroana de fier clasa III-a: Honnamon și comandanții glotașilor români Axenti Severu, Avram Iancu și Simion Balint. (Șterși cei trei din urmă de mâna împăratului Franz Iosef cu adaosul de aceiaș mână: ”Crucea de aur pentru merite cu coroană”.
„…eu distincţia ce mi s-a acordat, pentru care în ceea ce priveşte persoana mea îi mulţumesc Maiestăţii Sale cu toată supunerea, nu o pot primi atâta timp cât acele făgăduieli nu vor fi împlinite şi dorinţele juste ale naţiunei române nu vor fi satisfăcute, fiindcă în caz contrar, făcând abstracţie de faptul că eu aş fi considerat ca un bărbat de rea-credinţă de către popor, pe care aş fi ţinut numai să-l înşel cu promisiuni goale, dar mi s-ar face imposibilă calea ca să mai realizez ceva în viitor pentru monarhul meu şi pentru naţiunea mea.” (Ion N. Nistor în vol. Decorarea lui Avram Iancu și a camarazilor săi, 1931)
*
În dimineața zilei de 10 septembrie 1872, Avram Iancu a fost găsit mort, cu privirea încremenită spre cer, pe prispa brutăriei (azi muzeu) lui Ioan Stupină, zis Lieber, din Baia de Criș. A fost îngropat cu funeralii naționale la 13 septembrie în Panteonul Moților de la Țebea, jud. Hunedoara, lângă “Gorunul lui Horea”. La slujba de înmormântare au slujit 36 preoți, în frunte cu protopopii Mihălțanu (ortodox) din Brad și Balint (unit) din Roșia Montană. În fruntea convoiului funerar pășeau foștii comandanți militari ai românilor, care se mai aflau în viață: Simion Balint, Axente Sever, Mihai Andreica, Nicolae Corcheș și Clemente Aiudeanu. Pentru a anunța moartea sa, clopotele au tras în munți timp de trei zile și trei nopți. Comitetul de înmormântare l-a declarat “erou al națiunii”.

Evenimente
1823: Simón Bolívar devine președinte al statului Peru.
1919: Austria a semnat tratatul de la Saint Germain, prin care a recunoscut independența Poloniei, Cehoslovaciei, Iugoslaviei și Ungariei, precum și apartenența Bucovinei la România și a Tirolului de Sud la Italia.
1939: Al Doilea Război Mondial: Canada declară război Germaniei naziste, alăturându-se Aliaților – Franța, Regatul Unit, Noua Zeelandă și Australia.
1943: Al Doilea Război Mondial: Forțele germane încep ocuparea Romei.
1960: La Jocurile Olimpice de la Roma, Iolanda Balaș, supranumită de gazde la grande bionda, a sărit 1,85 metri și a câștigat medalia olimpică de aur la o diferență de 14 cm față de următoarea clasată. În total România a obținut 10 medalii (3 aur, 1 argint, 6 bronz).
1964: Prima audiție, în țară, a poemului simfonic Vox Maris de George Enescu, interpretat de Orchestra Simfonică a Radioteleviziunii Române, dirijată de Iosif Conta.
2008: Acceleratorul de particule Large Hadron Collider de la CERN a fost pus în funcțiune la Geneva, Elveția.
2015: Rămășițe ale unei vechi specii umane (Homo naledi) au fost descoperite într-o peșteră din Africa de Sud din care au fost exhumate osemintele a 15 hominizi. Echipa de cercetători care efectuează săpăturile arheologice a formulat ipoteza că aceste vechi rude îndepărtate ale omului practicau deja rituri funerare.
Nașteri
1524: Pierre de Ronsard, poet francez (d. 1585)
1624: Thomas Sydenham, medic englez, supranumit Hippocrate al englezilor (d. 1689)
1709: Antioh Cantemir, poet de limba rusă, fiul domnitorului Dimitrie Cantemir (d. 1744)
1740: Nicolau Tolentino de Almeida, poet portughez (d. 1811)
1839: Charles Peirce, filosof american (d. 1914)
1866: Jeppe Aakjær, scriitor danez (d. 1930)
1890: Franz Werfel, scriitor austriac (d. 1945)
1892: Arthur Holly Compton, fizician american, a descoperit radiațiile Röentgen și Gama, laureat al Premiului Nobel (d. 1962)
1912: Vasile Posteucă, poet român care a activat mai mult în exil. Născut in 1912, în comuna Stănești din fostul județ Rădăuți, azi în Ucraina, – un spațiu mustind de spiritualitate folclorică -, rămas orfan de tată – acesta căzut pe frontul rusesc – el reușește, datorită eforturilor supraomenești ale mamei sale să –si continue școala la Siret și să studieze apoi la Cernăuți, absolvind Facultatea de Litere și Filozofie, (ca student al profesorilor Leca Morariu, Ion Nistor, Traian Brăileanu s.a.), perioadă în care activează și pe plan literar publicând texte în Junimea literară, Glasul Bucovinei, Iconar, în Convorbiri literare la București, fiind lansat energic de către I.E Toroutiu, dar si în alte reviste ale tării. După modelul bucovinean cunoscut, Posteucă se remarcă prin activitatea sa pe plan cultural, fiind încă din timpul școlii premiat la concursul național Tinerimea română, devenind președinte al Societății Arboroasa, vicepreședinte al Centrului Studențesc din Cernăuți, organizator al primului Congres al studenților bucovineni, din 1936, an în care își ia și licența Magna cum laude. Tot atunci se căsătorește cu colega sa de facultate Zamfira, sora talentatului poet Mihai Horodnic, cel secerat mai timpuriu decât Labiș de coasa cea iubitoare de poeți. (d. 1972)
1927: Martin Jurchescu, matematician român, membru al Academiei Române (d. 1996)
1941: Stephen Jay Gould, paleontolog, biolog evoluționist și istoric al științei american (d. 2002)
1964: Cristian Pațurcă, revoluționar, cântăreț și compozitor român (d. 2011)
Decese
1635: George Buitul, iezuit transilvănean. În data de 10 septembrie 1635, se stingea din viață autorul primei cărți tipărite în limba română cu litere latine. Este vorba de o personalitate aproape uitată a culturii române, iezuitul George Buitul. După unele cercetări realizate în perioada interbelică, George Buitul ar fi fost primul preot catolic român cu studii la Roma. (n. 1589)
1749: Émilie de Breteuil, matematiciană și fiziciană franceză (n. 1706)
1872: Avram Iancu, conducător al revoluției de la 1848-1849 din Transilvania Avram Iancu (n. 1824, Vidra de Sus – d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în anul 1849, comandând armata românilor transilvăneni, în alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth.
1964: Aram Frenkian, filosof, filolog, traducător și eseist român (n. 1898)
1975: Sir George Paget Thomson, fizician, laureat al Premiului Nobel pe 1937 (n. 1892)
1983: Felix Bloch, fizician elvețian, laureat Nobel (d. 1905)
1983: Victor Ciocâltea, șahist român (n. 1932)
1999: Romulus Vulcănescu, etnolog, sociolog al culturii, folclorist; membru de onoare al Academiei Române (n. 1912)
Sărbători
Sf. Mc. Minodora, Mitrodora și Nimfodora; Sf. Pulheria împărăteasa (calendar ortodox)