CAROL I
10 mai 2020
FESTIVALUL DE LITERATURĂ ”TUDOR ARGHEZI” 2020
11 mai 2020

GEORGE USCĂTESCU

Volumul POEZII, Editura Eminescu, 1981

din POEMELE TĂCERII

***

Uneori frica marelui timp urcă în mine

Paloș rece, neprieten,

Tremură un străbun în bătălie.

Frică albă, frică rece, frică lucie

Stăruie o clipă

În inimă,

Pironită.

Am străbătut drum lung cu ea

Așa,

Neștiută,

Tovarășa destrămării,

Tovarășa zorilor nedezlegate.

Frica marelui timp,

Odrasla timpului statornic,

Fără cer,

Fără munți,

Fără margini,

purtată din oraș în oraș

Din port în port;

Frică făcută din mări și țări,

Fără peisaj,

Fără cuvânt

Ascunsă în loc nealintat,

Încordată ca un tigru

Într-un salt gata

Saltul marelui timp

Ce nu se consumă niciodată,

Niciodată,

Niciodată.

 

din DĂRÂMAT ILION, 1972

***

Nimeni nu va mai izbuti să recapete în mers

Auroral neștiuta cumințenie a pământului

Nerostită vorba va zace ca o cârtiță

Răscolind brazde nevăzute, cutremurate greu

De oroarea de foc și de alb incandescent al zării.

Și totuși din dărâmatul Ilion doar atât a rămas

Numai cumințenia argint viu a pământului.

Aleșii ei pășesc semeți pe drumuri de aur

Umblă pe ape ca adierile dătătoare de viață

E în mersul lor o solemnă noblețe stelară

Mâna lor întinsă arată punctele luminoase

Brusc trezite la orizont din prezența lor inefabilă.

Un gând, un gest cumpătat învăluie

Frica acestei lumi aruncate la margini

De vreri hotărâtoare de soarte și ginți.

Oh, redați-ne iarăși cumințenia pământului nostru

În sânge să ne curgă mierea ei minunată

Să alunecăm în ea ca într-o matcă ospitalieră

matca trecerii noastre prin această Vale

A Plângerilor și-a Amintirii singurei Cetăți

Ce-o simțim a noastră ruptă din vreme și Din Orizont.

 

din MEMORIA PĂDURII, 1977

În multiplă veghe

În multiplă veghe în multiplă goană

Căutăm înaltul arzător azur

Într-o învolburare veșnic năzdrăvană

Sfântă înfiorare ceas dedus mai pur.

Mai descind poeții argintie apă

Tovarăși statornici ai înstrăinării

Prinsă-n cavalcada zorilor sireapă

Mesageri ai nopții calmi heralzi ai Țării.

Regăsesc pădurea adormită în brumă

În pădure doarme somnul liminar

Am să-i spun pădurii: Ia-mă tu și du-mă

Către țara înaltă și fără hotar.

Regăsesc poeții și poeții cântă

Cântecul pădurii păsări fără somn

E întâiul cântec pentru țara sfântă

Cântecul cu păsări ce se vrură om

 

din THANATOS, 1970  

***

Drumurile noastre merg împreună, mereu,

Ochiul cald sub pleoapa străjuitoare veghează.

Iubirea fără nume, fără matcă, fără popas,

Numai mersu-ți calm, somnu-ți lin

Au să-mi fie tovarăși peste aprigul timp.

Dulce cântec al singurătății fără vrajă

Unduire a înserărilor cenușii străine,

Lujer întrupat în făptură de aur

Ca un cântec prieten venit de departe

Imperceptibil și totuși intens înstrunat

Senin îngânat de lăutele amintirii.

Sună-mi în auz cântec prieten ca o apă

Imagine suav stăruitor urmându-mi pasul

Mai credincioasă ca bătrânul Argos

Ai dat clipei mele calmul eternității.

George Uscătescu – Filosof, eseist, poet, politolog, gazetar( n. 5 mai 1919, Curteana, Creţeşti, Gorj – m.11 iun. 1995, Madrid)
Studii: urmează clasele primare în localitatea natală; Liceul Tudor Vladimirescu din Târgu Jiu, bacalaureatul luându-l la Craiova (1937); Facultatea de Litere a Universităţii dinBucureşti (1937-1940). Obţine o bursă de studii în Italia, susţinând două doctorate la Roma: unul în litere şi filosofie (1941), altul în drept (1943).
Membru de onoare al Academiei Române (1992).

S-a stabilit în Spania, devenind profesor de filologie romanică la Universitatea din Barcelona, iar în 1971 este titular al Catedrei de teorie a culturii şi estetică generală la Universitatea din Madrid. Este ales preşedinte al Societăţii internaţionale de studii umaniste Giovani Gentile din Roma, este distins cu Premiul Alfonso Vittorio Giardini (1962). Colaborări: Destin, Orizonturi, Cuvântul în exil, Fiinţa Românească, Revista scriitorilor români, România literară ş.a. Opera: în limba română: Nou itinerar, versuri (Madrid, 1968); Melc siderat, versuri (Madrid, 1974); Memoria pădurii, versuri (Madrid, 1977); Poezii (Bucureşti, 1981); Brâncuşi şi arta secolului (Bucureşti, 1985); Trilogia culturii (Bucureşti, 1987); Pledoarie pentru Europa (Bucureşti, 1990); Timp şi destin (Madrid, 1993) ş.a. în limba spaniolă: El problema del Europa (Madrid, 1949); Relaciones culturales hispano-rumanas (Madrid, 1952); Tirania y negacionen la historia (Madrid, 1956); Profetas de Europa (Madrid, 1962); Aventura de la liberdad (Madrid, 1966); Proceso al humanismo (Madrid, 1968); Supervivencia de la literatura y del arte (Madrid, 1972); Idea del arte (Madrid, 1975

Consuelo Rubio, soția lui George Uscătescu

”… bărbatul cu trup de stejar din codrii Gorjului,(…) autorul unor cărţi ce m-au fermecat şi incitat prin sigiliul românesc al unui spirit profund european, (…) un român aruncat de valurile istoriei atât de departe de vatra lui gorjenească, rămasă însă intactă în cuibarul sufletului său.” (Grigore Ilisei, O întâlnire memorabilă şi tâlcurile ei, ”Ziarul Lumina”)

”Cu toate că a fost un om de cultură remarcabil, care s-a adaptat firesc la viața și realitățile spaniole (a învățat limba spaniolă foarte repede, mai mult din cărți, cartea sa de căpătâi fiind Viața lui Don Quijote și Sancho a scriitorului și filosofului Miguel de Unamuno), nu a fost ușor pentru Uscătescu să schimbe un regim politic cu altul, iar dorul de țară l-a simțit în permanență de-a lungul a ceea ce s-ar putea numi ”cruciada anticomunistă”. Iată ce scria el cu tristețe în El tiempo de Ulises (Timpul lui Ulise):  Timpul nostru este timpul lui Ulise, timpul exilului, al căutării neîncetate a căminului pierdut; timpul  profundelor dorințe omenești de singurătate. Timpul oamenilor fără patrie, cari, fără încetare, caută orizonturile mărilor legendare, malurile unei insule iubite, care este Patria.” Luminița Vleja, George Uscătescu, o voce a exilului cultural românesc, (diacronia.ro)

http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V2667/pdf

Mihaela Albu: Publicații literare din exilul românesc. Studiu de caz: revista literară ”Destin”

http://www.diacronia.ro/ro/indexing/details/V2667/pdf

Skip to content