19 IULIE
19 iulie 2020
Sugestii și opinii
20 iulie 2020

FERDINAND I AL ROMÂNIEI
(24 august 1865, Sigmaringen, Germania – 20 iulie 1927, Sinaia)
Ferdinand a devenit rege al Regatului României la 10 octombrie 1914, sub denumirea de Ferdinand I, în urma morții unchiului său, regele Carol I. A condus România în timpul Primului Război Mondial, alegând să lupte de partea Antantei împotriva Puterilor Centrale, fapt care a avut ca efect excluderea sa din Casa Regală de Hohenzollern de către împăratul Wilhelm al II-lea al Germaniei.
La sfârșitul războiului România a încheiat procesul de realizare a statului național-unitar, prin unirea Basarabiei, Bucovinei și Transilvaniei cu Vechiul Regat. La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, Ferdinand s-a încoronat drept rege al României Mari.
În anii care au urmat Primului Război Mondial România a cunoscut o serie de transformări profunde, în special prin aplicarea reformei agrare și a votului universal.
În anul 1925 a izbucnit criza dinastică, provocată de renunțarea principelui Carol la drepturile sale de succesiune la Coroana României, fapt ce l-a determinat pe Ferdinand să îl excludă pe Carol din Casa Regală a României și să îl numească drept principe moștenitor pe fiul acestuia, Mihai, care avea să succeadă la tron.
Ferdinand a murit la Sinaia, la 20 iulie 1927, în urma unui cancer galopant la colon. A fost înmormântat la Mănăstirea Curtea de Argeș.

La 15 octombrie 1922, a avut loc un serviciu religios la Catedrala din Alba-Iulia, iar momentul culminant a fost atins când regele Ferdinand şi-a pus pe cap coroana de oţel, căreia i s-au adăugat însemnele Basarabiei, Bucovinei şi Transilvaniei, simbolizând unirea tuturor românilor „de la Nistru până la Tisa”, sub acelaşi suveran. Cu prilejul încoronării sale, regele Ferdinand I a declarat:
„Prin graţia lui Dumnezeu şi voinţa naţională, rege al României, am moştenit Coroana României, după glorioasa domnie a Regelui Întemeietor. Suindu-mă pe tron am rugat cerul să dea rod muncii ce, fără preget eram hotărât să închin iubitei mele ţări, ca bun român şi rege. Pronia cerească a binecuvântat şi prin bărbăţia poporului şi vitejia ostaşilor ne-a dat să lărgim hotarele Regatului şi să înfăptuim dorul de veacuri al neamului nostru. Am venit astăzi cu regina, care ne-a fost tovarăşă în credinţa neclintită la restrişte şi la bucurie ca printr-această sărbătoare să consacrăm în faţa Domnului şi a scumpului nostru popor legătura ce ne uneşte deapururea cu dânsul. Punând pe capul meu, într-această străveche cetate a Daciei Romane, coroana de la Plevna, pe care noi şi glorioase lupte au făcut-o pe veci coroana României Mari, mă închin cu evlavie memoriei celor care, în toate vremurile şi de pretutindeni prin credinţa lor, prin munca şi prin jertfa lor, au asigurat unitatea naţională şi salut cu dragoste pe acei care au proclamat-o într-un glas şi o simţire de la Tisa până la Nistru şi până la Mare. Într-aceste clipe gândul meu se îndreaptă cu recunoştinţă către viteaza şi iubita noastră armată. Pentru răsplata trudelor trecutului, rog Cerul ca poporul nostru să culeagă în pace roadele lui binecuvântate şi să propăşească în linişte, frăţie şi muncă harnică. Cu inima plină de dragoste şi credinţă mărturisesc dorinţele sufletului meu. Vreau ca ţărănimea, stăpână pe veci pe ogoarele ce le-a dobândit, să le aibă de-a puterea de rodire în folosul ei şi al binelui obştesc. Vreau ca muncitorimea, credincioasă patriei, să-şi afle soarta tot mai prosperă într-o viaţă de armonie şi de dreptate socială. Vreau ca, în hotarele României Mari, toţi fiii buni ai ţării, fără deosebire de religie şi de naţionalitate, să se folosească de drepturi egale cu ale tuturor românilor, ca să ajute cu toate puterile statul, în care Cel de Sus a rânduit să trăiască împreună cu noi. Vreau ca românii din toate straturile sociale, însufleţiţi de năzuinţa unei înfrăţiri naţionale, să se folosească toţi de legitima ocrotire a statului. Vreau ca în timpul domniei mele, printr-o întinsă şi înaltă dezvoltare culturală, patria noastră să-şi îndeplinească menirea de civilizaţie ce-i revine în renaşterea orientului european după atâtea veacuri de cumplite zbuciumări. Sunt sigur că, în îndeplinirea marei noastre datorii voi avea sprijinul tuturor bunilor fii ai ţării, nedespărţiţi în gând şi-n faptă în jurul tronului. Acestei sfinte misiuni, în neclintita unire cu poporul nostru, voi închina toate puterile mele de om şi rege şi asupra ei chem, în această zi solemnă de înălţare sufletească binecuvântarea celui atotputernic. (http://enciclopediaromaniei.ro/)

REGELE MIHAI AL ROMÂNIEI
(25 octombrie 1921, Sinaia, România – 5 decembrie 2017, Aubonne, Elveția)
 „Nu văd România de astăzi ca pe o moştenire de la părinții noștri, ci ca pe o ţară pe care am luat-o cu împrumut de la copiii noştri”

 

 

 

 

 

 

Evenimente
1514: În urma înfrângerii răscoalei țărănești condusă de el, Gheorghe Doja a fost torturat și executat din ordinul lui Ioan Zapolya.
1848: Manifestație de protest pe câmpia de la Filaret („Câmpia Libertății”) împotriva încălcării teritoriului țării de către armata otomană pe 19 iulie (20 iulie/1 august)
1885: A fost legalizat fotbalul profesionist în Marea Britanie.
1896: A apărut ziarul „Liga ortodoxă”, sub conducerea lui Alexandru Macedonski.
1927: Prințul Mihai, devine, la numai 5 ani, rege al României, în urma decesului bunicului său, Regele Ferdinand I.
1969: Programul Apollo: Apollo 11 realizează cu succes prima aterizare cu echipaj uman pe Lună, în Marea Liniștii. Americanii Neil Armstrong și Buzz Aldrin devin primii oameni care vor merge pe Lună, aproape 7 ore mai târziu.
1976: Nava spațială americană „Viking–1″ a atins suprafața planetei Marte.
Nașteri
356 î.Hr.: Alexandru cel Mare, rege macedonean (d.323 î.Hr.)
1304: Francesco Petrarca, poet italian (d. 1374)
1821: Alexandru Zane, pașoptist (d. 1880)
1847: Max Liebermann, pictor german (d. 1935)
1864: Erik Axel Karlfeldt, scriitor suedez, laureat al Premiului Nobel (d. 1931)
1868: Miron Cristea, primul patriarh al BOR (d. 1939)
1902: Sabba S. Ștefănescu, geofizician român (d. 1994)
1906: Călin Alupi, pictor și profesor de pictură român (d. 1988)
1912: George Johnston, scriitor australian (d. 1970)
1919: Edmund Hillary, alpinist neo-zeelandez, primul care a escaladat Everestul (d. 2008)
1927: Matilda Caragiu Marioțeanu, lingvist român, membru corespondent al Academiei Române (d. 2009)
1928: Pavel Kohout, scriitor ceh
1933: Ciprian Foiaș, matematician american de origine română (d. 2020)
1934: Uwe Johnson, scriitor german (d. 1984)
1938: Natalie Wood, actriță americană (d. 1981)
1940: Dan Voiculescu, compozitor român (d. 2009)
1943: Adrian Păunescu, poet, prozator, jurnalist și politician român, membru de onoare al Academiei de Științe a Republicii Moldova (2010), (d. 2010)
1947: Carlos Santana, muzician american de origine mexicană
Decese
985: Antipapa Bonifaciu al VII-lea
1514: Gheorghe Doja, conducătorul războiului țărănesc de la 1514, din Transilvania (ucis)
1816: Gavrila Derjavin, poet rus (n. 1743)
1927: Ferdinand I, rege al României (1914-1927) (n. 1865)
1937: Guglielmo Marconi, fizician italian, laureat al Premiului Nobel (n. 1874)
1945: Paul Valéry, poet francez (n. 1871)
2004: Antonio Gades, renumit dansator și coregraf spaniol de flamenco (n. 1936)
2011: Lucian Freud, pictor britanic (n. 1922)
2014: Constantin Lucaci, sculptor român (n. 1923)
2016: Radu Beligan, actor român de teatru și film (n. 1918)
Sărbători
Sărbători religioase
Sf. Ilie, profet israelit (calendarul ortodox, catolic, evanghelic: LC-MS))
Sf. Margareta de Antiohia (calendarul anglican, evanghelic, catolic)
Sărbători civile
România: Ziua Aviației Române și a Forțelor Aeriene
România: Ziua energeticianului, marcată din 1992 de lucrătorii din sectorul energetic în ziua de Sf. Ilie
România: Târgul de fete de pe Muntele Găina (se organizează în cea mai apropiată duminică de 20 iulie)

 

Sari la conținut