7 OCTOMBRIE: ȘTEFAN LUPAȘCU – ”Totul este legat în lume…, bineînţeles, dacă lumea e logică”.

SĂ DESCOPERIM EUROPA!
7 octombrie 2020
CUFĂRUL BIBLIOTECII: EUSEBIU CAMILAR – 110
7 octombrie 2020

STEPHANE LUPASCO https://worldacademy.org/files/rome2017

ȘTEFAN LUPAȘCU
(fr. Stéphane Lupasco)

Se naște la 11 august 1900 în București. Provine dintr-o familie de boieri moldoveni, tatăl său fiind politician și avocat.În 1916 ajunge în Franța, unde va trăi până la sfârșitul zilelor sale. Studiază la Lycée Buffon, Paris. În 1920 își susține bacalaureatul.
Între anii 1924-1927, studiază filosofia, biologia și fizica (cu Louis de Broglie) la Sorbona, unde se și licențiază în 1928. În 1926 publică la Paris primul și singurul său volum de poezii – Dehors….
Se căsătorește, la Paris, cu Georgette Ghica, în 1929. În 1935 publică prima sa opera filosofică, teza de doctorat intitulată Du devenir logique et de l’affectivité, susținută la Sorbona, sub conducerea lui Abel Rey. Teza este publicată în două volume: Le dualisme antagoniste et les exigences historiques de l’esprit și Essai d’une nouvelle théorie de la connaissance. Publică, în același an, o teză complementară – La physique macroscopique et sa portée philosophique.
Opera sa a fost admirată de-a lungul timpului de către diferiți oameni de știință, filosofi, poeți, pictori, teologi, printre care se numără: Bernard d’Espagnat, Basarab Nicolescu, Edgar Morin, Gilbert Durand, Georges Mathieu, Salvador Dali, Michel Camus, Thierry Magnin, etc.
În 1976, i se gravează o medalie de către James Guitet (Club Français de la Médaille), pe o față aflându-se efigia lui Ștefan Lupașcu, iar pe cealaltă față formulele fundamentale ale logicii terțului inclus.
La Editura pariziană Julliard, între 1960 și 1971, s-au publicat lucrări fundamentale pentru impunerea concepției filosofice lupasciene. Aceasta perioadă consemnează, fără îndoială, apogeul celebrității lui Stephane Lupasco. Acum i se consacră pagini întregi în publicații. Acestora li s-a alăturat presa din Germania, Italia, Spania. Notorietatea lui se răspîndea cu deosebire în rândul matematicienilor și fizicienilor, dar și al medicilor, antropologilor, sociologilor, scriitorilor, plasticienilor.
În 1984 primește Premiul Academiei de Arte și Științe.
În 1987 este Membru Fondator al Centrului Internațional de Cercetari și Studii Transdisciplinare (CIRET).
La 7 octombrie 1988 a decedat la spitalul Montereau, Paris.
În 1991 este făcut, post-mortem, Membru al Academiei Romane.

Ştefan Lupaşcu în perspectiva logicii „dialectice”, autoare Elena Bondor, este prima lucrare din România dedicată recuperării operei gânditorului de origine română Ştefan Lupaşcu, un autor original, cunoscut şi apreciat în Franţa, dar pe nedrept neglijat de către cercetătorii români.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Evenimente

1571: Bătălia de la Lepanto: Flota unită a Spaniei, Maltei, Veneției, Genovei și Ducatului de Savoia, organizată de Papa Pius al IV–lea, zdrobește flota turcă.
1698: Sinodul de la Alba Iulia: mitropolitul ortodox și 38 de protopopi semnează actul de unire cu Biserica Romei. Astfel ia naștere Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică.
1769: James Cook descoperă Noua Zeelandă.
1777: Bătălia de la Saratoga. Armata colonială americană îi învinge pe englezi.
1857: În cadrul Adunării ad–hoc a Moldovei, Mihail Kogălniceanu prezintă Proiectul de rezoluție care cuprindea „dorințele fundamentale” ale românilor moldoveni, arătând că „dorința cea mai mare” este Unirea Principatelor într–un singur stat.
1866: A apărut, la București, periodicul politic și literar „Dacia Română”.
1883: Are loc inaugurarea Castelului Peleș.
1952: Modelul de cod de bare realizat de Woodland și Silver a început să fie folosit ca model general de identificare a produselor.
1993: România a fost primită la Consiliul Europei, în urma solicitării din 21 martie 1990.
Nașteri
1885: Niels Bohr, fizician danez, laureat al Premiului Nobel (d. 1962)
1886: Romulus Cândea, istoric român, membru corespondent al Academiei Române (d. 1973)
1909: Ken Uehara, actor japonez (d. 1991)
1910: Eusebiu Camilar, prozator, poet și traducator român (d. 1965)
1923: Alexandru Jebeleanu, poet român (d. 1995)
1935: Thomas Keneally, scriitor australian
1939: Michael Markel, scriitor german de origine română
1940: Sergiu Cioiu, actor și cântăreț român
1954: Diana Lupescu, actriță română de teatru și film
1968: Luminița Anghel, interpretă română de muzică ușoară
Decese
1849: Edgar Allan Poe, scriitor, poet american (n. 1809)
1903: Rudolf Lipschitz, matematician german (n. 1832)
1946: Emanoil Bucuța (Emanoil Popescu), scriitor român, membru corespondent al Academiei Române (n. 1887)
1968: Emil Petrovici, lingvist român, membru al Academiei Române (n. 1899)
1988: Ștefan Lupașcu, filosof francez de origine română (n. 1900)
2006: Anna Politkovskaia, scriitoare și jurnalistă din Rusia, militantă pentru respectarea drepturilor omului (n. 1958)
2008: George Emil Palade, om de știință american de origine română, laureat al premiului Nobel pentru Medicină (1974) (n. 1912)
2014: Siegfried Lenz, scriitor german (n. 1926)

Sari la conținut