LA MULȚI ANI!
29 decembrie 2020
CAPTIVEAZĂ-ȚI ELEVII ÎN ONLINE MAI CEVA CA ACASĂ
30 decembrie 2020

Magistrul, așa cum era numit de către literații gorjeni, Titu Rădoi, s-a născut la 29 iunie 1932 în satul Cetan, comuna Vad, judeţul Cluj, unde părinţii săi Ion N. Rădoi şi Aurelia erau cadre didactice. Titu a urmat cursurile şcolii primare şi generale la Cetan – Cluj şi în satul Câmpofeni – Gorj, apoi liceul la Târgu Jiu (Liceul „Tudor Vladimirescu“) şi la Dej (Liceul „Andrei Mureşan“). Între anii 1950 – 1954 a fost student al Facultăţii de filologie din cadrul Universităţii Cluj. În această perioadă a activat în cadrul Cenaclului literar al revistei clujene „Almanahul literar“ şi a fost membru al Cenaclului Universităţii. Pasionat de teatru din copilărie, a jucat primele roluri în timp ce era elev la Câmpofeni iar peste ani a fost membru al trupei de artişti amatori de la Universitatea din Cluj. În lunile septembrie şi octombrie 1954 a funcţionat ca profesor de limba română la Şcoala generală Stăneşti. S a transferat apoi la şcoala din Arcani, unde în anii 1955 – 1956 Titu Rădoi a îndeplinit şi funcţia de director. La Arcani, comuna natală a tatălui său, a înfiinţat şi a condus formaţii artistice (teatru, dansuri, brigadă artistică, cor) şi la fel ca învăţătorii Ion D. Isac ori Lazăr Arjoceanu a militat pentru constituirea Cooperativei de credit „Jaleşul“, fiind primul achitant al capitalului social. În perioada 1956 – 1973 profesorul Titu Rădoi a predat literatura română la Liceul „Tudor Vladimirescu“. El şi a încheiat activitatea didactică la Liceul de Chimie Industrială Târgu Jiu, unde a activat din anul 1973 până la pensionare, îndeplinind inclusiv funcţia de director al şcolii. În paralel cu prestigioasa activitate didactică Titu Rădoi s a implicat cu pasiune şi pricepere în activitatea culturală. În Ardeal, între anii 1947 – 1949, a fost preşedintele Societăţii culturale „Lumina Cetanului“. La Târgu Jiu începând cu anul 1962 a fost secretarul Cenaclului literar „Columna“ iar activitatea de analiză literar – critică a creaţiilor şi promovarea tinerilor autori au contribuit la alegerea profesorului Titu Rădoi în funcţia de preşedinte, pe care a deţinut o până la retragerea în Arcani, la casa părintească. În anul 1975 a fost numit rector al Universităţii cultural ştiinţifice a municipiului Târgu Jiu. După înfiinţarea Teatrului Popular din reşedinţa Gorjului profesorul Titu Rădoi a fost numit regizor, prilej care i a creat posibilitatea de a pune în scenă piese din repertoriul naţional: „Nota zero la purtare“, „Ultima etapă“, „Adam şi Eva“, „Trei crai de la răsărit“ ş.a. În anul 1962 Titu Rădoi şi a început activitatea publicistică, iniţial colaborând cu ziarul clujean „Făclia“, apoi în decursul anilor, cu alte publicaţii gorjene şi naţionale: „Steagul nostru“, „Gazeta Gorjului“, „Scânteia“, „Scânteia tineretului“, „Ramuri“, „Flacăra“, „Tribuna“, „Steaua“, „Gorjeanul“, „Brâncuşi“ ş.a. În anul 1969 a editat prima revistă şcolară gorjeană, apărută după 23 august 1944, intitulată „Jiul literar ştiinţific“. În acelaşi an a îngrijit prima antologie de literatură gorjeană, intitulată „Gorjul literar“. În martie 1990 a apărut primul număr al revistei „Columna“ a Fundaţiei „Constantin Brâncuşi“, preşedinte Titu Rădoi. Activitatea culturală desfăşurată de profesorul Titu Rădoi a fost încununată de publicarea unor cărţi valoroase, cu conţinut documentar şi beletristic. În anul 1969 a condus un colectiv care a redactat monografia Târgu Jiului, publicată în acelaşi an sub titlul „Târgu Jiu – schiţă monografică“. În anul 1981 Editura „Scrisul Românesc“ din Craiova i a publicat cartea de reportaje „Columnele prezentului“, în care într un stil poetic a reuşit adevărate ode, întărite de documente ori amintiri sentimentale despre locuri şi oameni din Gorjul contemporan. Cartea „Alexandru Ştefulescu. Epoca, omul, opera“, apărută la Editura Camerei de Comerţ şi Industrie Gorj în anul 1995 este rezultatul activităţii de cercetare despre istoricul Alexandru Ştefulescu, principalul autor documentarist al Gorjului şi despre vasta sa operă.

 

 

 

 

 

 

 

 

Romanul „Cântec mare de petrecut“ (Editura Fundaţiei „Constantin Brâncuşi, 1996“) este unul al trăirii reale, transpusă artistic. Portretul profesional şi intelectual al lui Tutu Rădoi este întregit de viaţa sa familială. El a fost căsătorit cu profesoara Paraschiva Bâcoi iar împreună au avut doi copii. Augustin şi Ana. Titu Rădoi a murit la 31 decembrie 2000, dar va trăi veşnic prin împlinirile culturale izbutite în judeţul Gorj. (sursa http://lacetan.wordpress.com/personalitati-din-cetan/)

Sari la conținut