DIN CUFĂRUL BIBLIOTECII: “Idealul în sine e o realitate în devenire.” N. TITULESCU
4 martie 2021
8 MARTIE – ZIUA FEMEII
8 martie 2021

ALIMPEȘTI, comună, aflată la 50 de kilometri de Târgu-Jiu orașul de reședință al județului Gorj și la 72 de kilometri de Râmnicu Vâlcea. Este situată în plină zonă Subcarpatică, de o parte şi de alta a Râului Olteţ, în partea de nord-est a judeţului Gorj și este alcătuită din satele: Ciupercenii de Olteț, Alimpești, Sârbești, Corșoru, Nistorești.
În prezent comuna Alimpești are 2052 de locuitori și 984 de gospodări
 

*
În ”Marele dicționar geografic al României”, lucrare alcătuită și prelucrată după dicționarele parțiale pe județe (București, 1898-1902, 5 volume), (lucrare realizată de George Ioan Lahovari, C. I. Brătianu și Grigore Tocilescu), regăsim următoarele date despre Alimpești: ”com. rur., din pl. Amaradia, jud. Gorj, situată în partea-i de răsărit, pe ambele maluri ale râului Olteţul, la o distanţă de 40 kil. de capitala judeţului, limitată la S. cu Corşorul, la N. cu com. Sârbeşti, la E. cu com. Milostea din jud. Vîlcea şi la V. cu Com. Zorleşti. Se compune din 2 cătune: Alimpeşti şi Bereşti. Are o suprafaţă de aproape 400 hect. Posesiunea loc. care sunt moşneni; din această suprafaţă 20 hect. Pădure, 7 hect. Vie, 100 hect. Arătură, iar restul de 273 h. livezi şi păşune.

Din lucrarea ”Gorjul istoric și pitoresc”, de Alexandru Ștefulescu, Târgu-Jiu, tipografia N. D. Miloșescu, 1904, 421 p., aflăm că județul Gorj, ”după cum se vede dintr-un raport al judecătoriei Gorj către Domnul țării, în anul 1776: … S-a întins de asemenea spre Est coprinzînd Alimpeștii ce țineau de Vâlcea pe la 1731, Corșoru tot de Vîlcea pe al 1751, Poeinarii cunoscuți în actele vechi sub numele de Poienile, Polovragii și Sârbeștii.”
*
Ca atestări documentare:
–  Satul Sârbeşti este cunoscut prin hrisovul din 10 aprilie 1520, prin care Neagoe Basarab întăreşte mănăstirii Bistriţa stăpânirea peste acest sat „partea lui Dan”, la 8 aprilie 1589, Maria băneasa Mileasca (soţia banului Barbu Milescu) dăruieşte mănăstirii satul Sârbeşti pe Olteţ.
–  Corşoru – printr-un hrisov din septembrie (fără zi) 1582, Mihnea Turcitul confirmă lui Stan şi fiilor săi stăpânire în Corşor, „din partea lui Stanciu jumătate, de peste tot hotarul, pentru că Stanciu s-a înfrăţit cu Stan pe care l-a aşezat pe partea lui de moşie din Corşor”

*
Din punctul de vedere al semnelor care atestă vechimea activității umane în zona Alimpeşti figurează o necropolă funerară tumulară, din prima epocă a fierului.

În volumul „Prima epocă a fierului în Nordul Olteniei”, autor doctor cercetător ştiinţific cu gradul I, Gheorghe Calotoiu, găsim prezente elementele caracteristice civilizaţiei traco – getice din sec. XII – IV a. Chr. Cuprinsă în repertoriul arheologic al Hallstatului târziu, cercetarea realizată de arheologul Floricel Marinescu, 1979 – 1980, în Comuna Alimpeşti, pe malul drept al Olteţului, pe locul numit „Jarişte”, prezintă o necropolă tumulară din sec. V-IV a. Chr., în mare parte distrusă de lucrările agricole. Câţiva tumuli, şase la număr, s-au aflat într-o stare de conservare relativ bună. Sub mantaua de pământ s-au găsit 3 – 4 rânduri de bolovani de râu cu diametre cuprinse între 8 şi 16 cm. În centrul tumulului au fost amenajate gropi patrulatere, cu diametrul de 2×2 m, mărginite de bolovani mari trecuţi prin foc – unde se depuneau majoritatea resturilor cinerare – cărbuni, oase calcinate, vase de ofrandă. Acestea erau depuse pe o lespede de gresie arsă pe solul antic, rare fiind cazurile când erau puse şi în vase – urnă. Resturile cinerare erau aduse de la rugul funerar din afara necropolei. Dintre obiectele descoperite, trebuie remarcate un număr de zăbale cocodate, vârfuri de lance, un vârf de săgeată din fier cu două aripioare. („Prima epocă a fierului în Nordul Olteniei”, Gheorghe Calotoiu, Ed. Alexandru Ştefulescu, Tg-Jiu, 2002, pag. 80)

Sit arheologic la ”Măgura”, dealul Corșorului, Alimpești, așezare din epoca dacică.

 

*

Biserică Nistorești

Biserică Luculești

Biserică Corșoru

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Ca elemente de interes turistic:
– Biserica din lemn din satul Nistorești;
– Biserica (capela) din lemn din satul Alimpești, Valea Oltețului;
– Biserica din Corșoru cu o clopotniță înaltă, zidită.
– casa natală și monumentul poetului Ion Lotreanu;

 

Personalități culturale născute sau având descendență din alimpeșteană: poetul Ion Lotreanu, Marius Marian Șolea, Ion Hirghiduș, poet și eseist, Ion Lilă, prozator.

Ion Lotreanu

 Olteţul şi morile

 

Şi ce era Olteţul fără mori?
Un luminos hamal fără povară
Seninul smuls din cupa unei flori
Nimicul de sub plugul care ară

N-a fost să fie un flăcău năuc
El duce-n cârcă aurul din stele
Şi pare subt  scuipatul alb de cuc
Un snop legat de mijloc cu nuiele

Din loc în loc îl muşcă de spinări
Insecta veninoasă din câmpie
Sunt morile preludiul unei mări
În care morţii grâului învie

Albeşte vara peştele pe scoc
Fulgul aşterne poduri peste ape
În gheţuri zeii pietrelor se coc
Făina din cătuşe dă să scape

Nechează mânzul apei în galop
Pe pălărie molia se cerne
Cad boabe răcoroase dintr-un snop
În somnul meu ce-a înflorit în perne

Miroase lângă mori a fân cosit
Către izvoare păstrăvul se duce
Din catedrale râul a fugit
Şi duce-n spate moara ca pe-o cruce.

 

Marius Marian Șolea

Verde poem despre iarbă

Cuvintele mai presus de orice sunt trăire,
iar a vorbi despre unele lucruri este doar un moft.
pentru om este puţin ridicol când se vorbeşte
despre moarte, el nu este decât o târzie fată mare!
şi luna are dreptate în parte
să-şi arate lumina
pe care n-o are…

iar pe lună plină, trecătorule,
mersul prin iarbă
are ceva din altă lume.
poate din pricina luminii
care nu se poate hotărî
pe care să hrănească: ochiul sau iarba.

uneori sunt lucruri care îmi par atât de dulci,
încât îmi vine să cred
că nu vor muri o dată cu mine.
satul meu s-a dus, parcă nici nu-mi vine să cred,
e aceeaşi senzaţie ca pentru un om.
locurile unde-am stat, parcă n-ar mai fi,
e absurd să ştiu a înţelege câte-o amintire.

acum tu treci prin cuvinte şi prin această limbă verde,
fă să fie datoria ta să te uiţi un pic la lună!
În Sârbești și Alimpești se găsesc două monumente ridicate în cinstea eroilor care s-au jertfit în cele Două Războiae Mondiale.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Sari la conținut