BICENTENARUL REVOLUȚIEI DE LA 1821/ ANUL TUDOR VLADIMIRESCU (15) – 25 mai 1821

Cum prind viață jucăriile
25 mai 2021
NOI NE VOM LUMINA MEREU LA FLACĂRA FAPTEI SALE
26 mai 2021

”FIU AL SATULUI, CU CELE MAI FRUMOASE ÎNSUȘIRI ALE NEAMULUI; L-AU DOBORÎT TRĂDAREA, ALĂTURI DE URA NEÎMPĂCATĂ A STRĂINILOR ÎNCUIBĂRIȚI ÎN ȚARĂ, PENTRU IZGONIREA CĂRORA SCOSESE SABIA.”

 

 

 

DOMNUL TUDOR

(Lămuriri la tabloul din faţă)

 

”Tabloul, după care s’a reprodus chipul de pe copertă, e în ulei şi se datoreşte marelui nostru pictor Teodor Aman. Institutul (Inst. Național al Cooperației) l-a cumpărat dela dl. general Ştefănescu-Amza, iar pe vremuri această pânză preţioasă a aparținut fostului nostru ministru de externe Em. Porumbaru.
Tabloul, în mărime de 120/80 cm., se află astăzi în muzeul Înființat de Institut la Curtea Goleştilor din Goleşti, județul Muscel.
Prilejul e binevenit să spunem câteva cuvinte şi despre Domnul Tudor.
Născut în satul Vladimiri din județul Gorj, pe la 1770 ca fiu de țăran, Tudor Vladimirescu era cunoscut sub numele de Tudor din Vladimiri sau Domnul Tudor.
Învață carte, fiind în serviciul unui mare boier din Craiova şi apoi în armata rusească, unde ajunge în scurtă vreme ofițer.
Întors, primeşte rang de boierie – sluger ajunge vătaf de plai la Cloşani.
Tulburările după moartea domnitorului Alexandru Şuţu, îl fac să vadă viața grea pe care o duc românii în deobşte dar mai ales sătenii.
Nevăzând de nicăeri vreun ajutor pentru uşurarea vieții mulţimilor, se hotărăşte să le facă singur dreptate, organizându-şi o armată de panduri.
Armata era alcătuită Olteni, mai ales din regiunile pe care le cunoştea şi-l cunoşteau.
Cu această armată vine în Bucureşti şi-şi aşează tabăra lângă Cotroceni. În ziua de 20 Martie 1821 dă vestita procla¬maţie pentru ocrotirea mulțimilor sărace şi scăparea românilor de străini. La această întreprindere câştigă şi o bună parte din boieri.
Dar mişcarea lui Ipsilante (mişcare revoluționară grecească) nu vede cu ochi buni întreprinderea lui Tudor.
Ca să-l poată doborî, Ipsilante îl face să creadă că Turcii vin împotriva lui şi-l hotărăşte să se retragă cu armata lui spre Târgovişte, unde-şi avea tabăra capul răzvrătirii greceşti.
Îl prinde prin şiretlic şi prin trădarea săvârşită de 2 căpitani ai pandurilor lui, în foişorul dela intrarea conacului Goleştilor, din Goleşti-Muscel şi apoi îl închide în Târgoviste, iar după scurt timp îl ucide, lăsănd pe Grecii săi să-l sfârtece cu iataganele şi să-l arunce într’o fântână de lângă Târgovişte, de unde n’a mai putut fi scos. (1821).”

 

Sari la conținut