BÂRFITORII SATULUI (VII) – compuneri, povestiri, eseuri și poezii
20 aprilie 2022
SĂRBĂTOARE PASCALĂ CU BINECUVÂNTARE!
23 aprilie 2022

Odată cu venirea primăverii, proiectul: ”Bârfitorii satului – obiceiuri și tradiții de Paște”, proiect inițiat de Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Gorj, a îmbrăcat haine de sărbătoare prin creațiile copiilor din școlile gorjene. Astfel, în întâmpinarea Sărbătorilor Pascale micii, marii „bârfitori” au cules obiceiuri și tradiții pascale de la bunici, părinți și prieteni, din comunitatea în care trăiesc, pe care le-au transformat în creații proprii literare sub forma unor povestiri, compuneri, poezii, eseuri.

__________________________

 

Importanța Sărbătorilor Pascale

Se spune că Paștele este cea mai importantă sărbătoare creștinească, atunci când Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, a murit pe cruce, iertând și mântuind păcatele oamenilor.

De la sărbătoarea Învierii Domnului până la sărbătoarea Înălțării Domnului, creștinii se salută cu „Hristos a înviat!” și cu „Adevărat a înviat!”.

Casa este curățată temeinic, ordonată și decorată cu iepurași și ouă roșii vopsite și încondeiate. Aroma cozonacului și a mâncărurilor gătite de mame întregește atmosfera caldă și primitoare a casei.

Familia întreagă se adună la masa de prânz și sărbătorește. Ciocnesc ouă și mănâncă preparare din carne de miel, pască și cozonac. Este vremea când lumea lasă grijile de-o parte și se bucură de frați, surori, părinți și copii.

Entuziasmul sărbătorilor pascale își face loc ușor dar sigur în sufletele noastre încă din Joia Mare, atunci când gospodinele de pretutindeni înroșesc ouăle. Există legende care vorbesc despre originea ouălor roșii.

O legendă spune că Maria Magdalena, întâlnindu-se cu evreii, le-a spus că Hristos a Înviat, aceștia au răspuns că Hristos va Învia atunci când se vor înroși ouăle din coșul ei. Pe dată, ouăle s-au înroșit. Aceștia au început să arunce cu pietre în dânsa, pietre care imediat s-au transformat în ouă roșii.

O altă legendă spune că Maria Magdalena a așezat un coș de ouă sub crucea pe care era răstignit Iisus Hristos, ouăle s-au înroșit de la sângele curs din trupul Mântuitorului.

Încondeierea ouălor a devenit o adevărată artă pe tărâmul românesc. Femeile din toate zonele țării folosesc diverse tehnici și modele pentru a înfrumuseța aceste simboluri pascale. Cea mai cunoscută metodă de încondeiere se practică în Bucovina, unde ouăle se încondeiază crude apoi fierte. Instrumentul folosit pentru modelarea acestora se numește chisiță. Gospodinele ne învață că la încondeiat se mișcă oul, iar nu instrumental.

 

În concluzie,aș încheia cu versurile poetei Eugenia Bun
,,Fiindca astazi este Paste
Si Hristos a inviat
Credinta El ne-a dat
Sa iubim neincetat
Sa fim buni, milosi in viata
Toate astea ne invata
Hristos a inviat!

 

Eleva Bizom Giulia ,Școala Gimnazială Nr.1 Albeni,

Prof.coord.Lungescu Ramona Daniela

________________________

 

Dumnezeu există în orice și oriunde

Paștele este sărbătoarea luminii , încrederii , iubirii care aduce omenirii speranța mânturii și a vieții veșnice obținute în urma sacrificului lui Iisus Hristos.

Se spune că de Crăciun oamenii ar trebui să fie mai buni , mai iubitori. Aș vrea să schimb această veche părere și să spun că de sărbătoarea Paștelui  oamenii ar trebui să facă asta , căci ce dovadă mai mare de iubire și de bunătate poate fi decât întoarcerea Domnului la noi ? Răstignit , chinuit și totuși întors la noi! Mulți privesc această sărbătoare ca pe un prilej perfect de a oferi cadouri celor dragi , de a întinde mese și de a sărbători. Ei bine , acest moment din an ar trebui să fie văzut  drept un privilegiu. Noi suntem privilegiați că Dumnezeu s-a întors la noi în ciuda tuturor chinurilor suferite. Sacrificarea Lui pe cruce , pentru mântuirea întregului popor, este cea mai mare dovadă de iubire.

Nu întâmplător o consider cea mai sfântă sărbătoare din an , dacă pot spune așa. Am trăit o experiență de neuitat și cred că nu a fost întâmplătoare. Anul trecut , Paștele l-am petrecut la bunicii mei care sunt din alt județ. Era o dimineață perfectă! Razele soarelui îmi pătrundeau discret în cameră printre ramurile piersicului de la geam . Bunicul îmi spune mereu că l-a plantat când eu aveam 5 ani. M-am ridicat de la calculator și m-am îndreptat către bucutărie , acolo unde mama și bunica aranjau masa pascală în așteptarea nepoților. Deodată aud strigăte la poartă. Bunicul mi-a spus să nu iau în seamă , căci sigur sunt cerșetori care doar cer fără să depună vreun efort de a li se schimba traiul . Cu toate acestea , în sufletul meu se așterne compasiunea și ceva mă îndeamnă să mă apropii de poartă. Un bărbat cărunt stă rezemat de banca bunicilor și mă întreabă dacă am cumva o bucată de pâine. Mila îmi pătrunde până în ulimul colț al inimii și alerg nebunește , cu ochii plini de lacrimi , către mama. Îi cer să-mi pună câte ceva din tot ce pregătiseră și , la fel de repede cum alergasem către casă , mă îndrept către bătrân. Văd cum acestuia i se luminează chipul și o lacrimă i se scurge ușor pe obraz. Întinde mâna și ia doar pâinea care era într-o pungă , separat . Contrariată , îi întind și restul alimentelor , dar , cu un ușor refuz , îmi împinge mâna înapoi mulțumindu-mi și spunându-mi că este mai mult decât suficient , apoi se îndepărtează . Lacrimile îmi clocotesc sub barbă , dar parcă o ușoară liniște mă cuprinde. Făcusem ceva bun și eram foarte mulțumită chiar dacă îmi doream să fi luat tot ce-i pusesem în pungă. Ziua trece , iar eu încă mă gândesc la bătrânul blând ce-mi ceruse o simplă pâine. Adorm și în vis mi se arată același bătrân , poate doar puțin mai cocoșat , care-mi spune să continui să fiu la fel de bună cu cei din jur , căci Dumnezeu , printr-un chip de om obișnuit , tocmai îmi dăduse întâlnire , iar eu am răspuns cu credință , dăruindu-i mai mult decât mi-a cerut. Mi-a spus că va avea grijă de mine și de familia mea pentru bunătatea arătată , căci m-am întors cu fața către El și nu i-am întors spatele .

Vreau să cred că nu a fost o pură întâmplare sau că subconștientul meu nu mi-a jucat mari feste , dar știu sigur că Dumnezeu este mereu lângă noi sub orice chip și formă.

 

Școala Gimnazială Borăscu , structura Miluta

Elevă : Iftime Bianca, clasa a VIII-a

Profesor coordonator : Colța Ana-Maria

_________________________

 

Paștele

Paștele este una dintre cele mai importante sărbători comemorată de creștini în cinstea Învierii Domnului Iisus Hristos, sărbătoarea care ne încălzește sufletele și ne aduce împreună.

După 40 de zile de post, rugăciune și penitență, oamenii sărbătoresc Paștile. Acest post este cel mai lung post al anului. Ultima săptămână a Postului Mare se numește Săptămâna Mare și începe cu Duminica Floriilor când se sărbătorește întoarcerea Domnului în Ierusalim și se sfârșește în Sâmbăta Mare.

Joia Mare este una din zilele Săptămânii Mari care semnifică amintirea Cinei cea de Taină care a avut loc în ajunul răstignirii fiului lui Dumnezeu. De dimineață oamenii merg la biserică să se spovedească și să se împărtășească. Tot atunci se duce și pâine, care va fi sfințită de preot și împărțită în noaptea de Înviere.

Cel mai cunoscut obicei de Paști este cel al vopsirii ouălor, în majoritate, roșii. Există multe obiceiuri tradiționale pentru înroșirea ouălor, cum ar fi: cu foi de ceapă, frunze de nuc, urzici, sfeclă roșie și multe alte, iar luciul se dă cu untură.

Toate aceste trucuri le știu de la bunica mea. Iubeam să vopsesc ouăle pentru Paști cu ea.

Urmează Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor, pentru că în această zi a pătimit și a fost răstignit Iisus. A suportat acele dureri pentru răscumpărarea neamului omenesc de sub jugul păcatului strămoșesc. Sâmbăta mare este ziua dinaintea Paștelui și ultima zi a Săptămânii Mari în care creștinii se pregătesc pentru Paști. Ea comemorează ziua în care trupul Domnului a fost puse în mormânt.

Paștile este sărbătorit de fiecare dată duminica. Masa de Paște este un moment important. Pe lângă ouă, se prepară și alte mâncăruri specifice, precum drobul, pasca sau cozonacul.

În seara de Înviere toată lumea merge la biserică pentru a participa la slujbă. La miezul nopții preotul anunță Învierea Domnului și începe să împartă lumină. La sfârșitul slujbei se împart ,,paști’’ care trebuie mâncați în dimineața Paștelui.

Paștile creștine au o durată de 40 de zile care încep din prima duminică de Paști și se termină la sărbătoarea Înălțării Domnului, care se celebrează la 40 de zile de la Înviere, într-o zi de joi.

 

Paloș Alexandra Ștefania

Clasa A VII –A

Școala Gimnazială Mușetești

 

__________________________

 

PAȘTELE –  SEMNIFICAȚII

 

Cu lumina în mâini și, mai ales, în suflete, primim pe Dumnezeu. Căci El este iubire, iar iubirea înnobilează.

Paștele reprezintă pentru fiecare crestin o sărbătoare a sufletului. Este momentul în care, mai mult ca niciodată, ești aproape de ceilalți și, prin aceasta, ești mai aproape de Dumnezeu. Scopul acestei sărbători creștine este amintirea vie a patimii, a morții și a Invierii lui Iisus Hristos.

Sacrificiul divin te indeamnă la meditație și la purificare, iar cuvintele biblice răsună mai clar ca oricând… Este o purificare, o iluminare interioară. Sunt acele momente, în care, în intimitatea sufletului, stăm de vorbă cu noi înșine. Ne spovedim în fața conștiinței ca in fața unui preot. Punem in balanță binele si răul, frumosul și urâtul, păcatul și smerenia. Ne propunem să ne schimbăm, să devenim mai buni, iar asta ne apropie.

Invierea lui Hristos simbolizează refacerea legăturii dintre fiinta umană și Creatorul său.

Celebrarea ei in fiecare an duce la retrezirea aspirației către îndumnezeire, la transfigurarea vieții pământesti într-o existență impregnatâ de prezența lui Dumnezeu.

De aceea, Paștele este o sărbătoare creștină a bucuriei, o bucurie asemănătoare celei a apostolilor când L-au văzut pe Iisus înviat. In salutul  care se rosteste cu această ocazie este tot o expresie a acestei bucurii „Hristos a inviat. Adevărat a înviat!”

O credință răspândită este aceea că, timp de o săptămână, începând cu noaptea Învierii, porțile Raiului rămân deschise, astfel încât sufletele celor decedați in timpul săptămânii Luminate ajung cu siguranță in Rai.

Ouăle roșii reprezintă sacrificiul, sângele lui Ilisus Hristos. Există credința că cei care ciocnesc ouă roșii se intâlnesc pe lumea cealaltă. Ele simbolizează și reîntinerirea, primăvara, renașterea, încă din era pre-creștină. In Egiptul Antic, oul este simbolul legământului vieții si reprezenta totodată sicriul. In credința populară românească, ouăle de Paști sunt purtătoare de puteri miraculoase, au capacități protectoare, vindecă boli etc.

Așadar, putem afirma că Paștele este Sărbătoarea luminii, un prilej minunat de a fi mai aproape de ceilalți si, prin acesta, mai aproape de Hristos. Ideea sacrificiului divin invită la meditație si introspecție, la o „cântărire” obiectivă a propriei existențe si, nu in ultimul rând, la purificare spirituală.

 

 

Duică Denisa

Clasa a V-a A, Școala Gimnazială nr.7

Coordonator: Pigui Grațiela

 

___________________________

 

DE  PAȘTI

 

 

În fiecare primăvară, în vacanța de Paști, merg la țară cu părinții mei. Bunica mă așteaptă cu drag să ne pregătim pentru sfintele sărbători de Paști.

Începând de Joia mare, merg cu mama și cu bunica la biserică, pentru că îmi place cel mai mult să ascult slujba pe care o face preotul din satul nostru. Mi se pare un om deosebit, cu har. Consider că practică această meserie cu pasiune.

Dumnealui a reușit să semene în sufletul meu încrederea în DUMNEZEU: „NIHIL SINE DEO!”. M-a făcut să înțeleg ce înseamnă sărbătoarea de Paști. Mi-a explicat cum trebuie să mă pregătesc pentru Paști, din punct de vedere sufletesc.

Sâmbăta începem să pregătim tradiționalele ouă roșii, cozonacul, carnea de miel și multe alte bunătăți. Bunica nu vopsește niciodată ouăle fără mine. A devenit o tradiție să facem această muncă împreună.

După ce am terminat de pregătit bucatele, ne pregătim să mergem în haine noi, seara, la biserică, la sfânta slujbă de înviere. La miezul – nopții, dăm ocol bisericii cu lumânările aprinse, iar după terminarea slujbei luăm Sfânta lumină a învierii și sfintele Paști. Mergem spre casă cu lumânările aprinse și așteptăm să ciocnim ouăle roșii și să ne bucurăm de bunătățile pregătite.

În ziua de Paști, aștept cu nerăbdare să ciocnesc ouăle roșii cu verișorii. Bunica mă ia la poartă să mai aflăm de la vecine ce s-a mai întâmplat. Înainte de a se apuca de povești, își dau de pomană.

Atmosfera de Paști este încântătoare. În fiecare an o aștept cu nerăbdare alături de familia mea.

 

Drînd Andrei, Clasa a VI-a

Școala Gimnazială „Sfântul Nicolae”

Prof. coord. Morie Anamaria Neli

_________________________

 

SĂRBĂTORILE PASCALE

 

De Paște noi vorbim

Cum ouăle să le înroșim,

Apoi cu bucurie le ciocnim,

Din prima zi și până-n ultima

Noi zâmbim, ne fericim.

 

Femeile pască fac,

În familie bucurie e

Fără de ea nici că se poate,

O masă să nu fie.

 

Mielul se prepară

Asezonat cu mirodenii,

Bucătarul multe griji cară

De dimineață până seară.

 

La Denie noi mergem,

Pe Domnul să-L slujim,

De luni până vineri

Pe domnul să-L primim.

 

Sâmbătă seara cu toții încântați,

La biserică noi mergem,

Pe Iisus Domnul să-L prelegem

Iar la miez de noapte, când clopotele bat,

Domul Iisus Învie și de sus Privește

Cum noi păcătoșii, pământeni fiind,

Îl primim în case cu iubire,

Pentru a noastră mântuire.

 

 

Ceovee Călin, Clasa a VI-a

Școala Gimnazială „Sfântul Nicolae”

Prof. coord. Morie Anamaria Neli

 

 

 

 

 

 

 

 

Sari la conținut