OANA TONCA
Ali(e)nare
Ascultă-mă când zic „ascultă-te pe tine!”
Atunci când nu mai știi…
de ce exiști,
cum ești
și ce-ai fi vrut să fii,
Nu căuta răspunsul în…
certificate de naștere
arii geografice
tradiții
sau privirea unui trecător.
Atunci când…
ți se face dor de tine
și nu știi unde te-ai pierdut
Când nu te vrei doar…
degradabil,
palpabil
și asemănător cu alții,
Deșiră-te în tine și mereu înapoi,
nu în ceilalți,
nu în rezoluții de viitor
nici măcar în aici, acum.
Uneori, pentru că te-ai ascuns
atât de bine de lume – crezi tu –
dar de fapt ai fugit de tine,
nu-ți dai seama
că-n visele strepezite sub gene
în cuvintele-aruncate spre mine,
în ușile pe care le-nchizi pentru toți,
în „nu pot”,
în „nu știu”,
în „nu vreau”,
în „nu e de mine”
Ascunzi mai adânc, mai bine și poate de tot,
bucăți din tine.
