Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

25 AUGUST – DOUĂ DESTINE CULTURALE CA O CUPOLĂ A SECOLULUI al XIX-lea

de | aug. 25, 2020 | CALENDAR

BOGDAN PETRICEICU HAŞDEU,
scriitor și filolog român din familia Hâjdău, pionier în diferite ramuri ale filologiei și istoriei românești. Academician, enciclopedist, jurist, lingvist, folclorist, publicist, istoric și om politic, Hasdeu a fost una dintre cele mai mari personalități ale culturii române din toate timpurile. Studiile universitare în drept, efectuate la Harkov, sunt completate cu audierea cursurilor de filologie şi de istorie. Autodidact, se remarcă prin cunoaşterea limbilor clasice, precum şi a limbilor: germană, engleză, franceză, slavonă, polonă, rusă, albaneză, sanscrită, italiană şi spaniolă. S-a ocupat de realizarea proiectului monumental ”Dicționarului limbei istorice și poporane a românilor. Etymologicum Magnum Romaniae, proiect neterminat.
”Istoricul este un ouvrier şi un artist totdodată”, scrie el în 1865, în prefaţa primei ediţii a lui Ioan-vodă cel Cumplit.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Istoricul este un ouvrier şi un artist totdodată”, scrie el în 1865, în prefaţa primei ediţii a lui ”Ioan-vodă cel Cumplit.”

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Al. P. Hăjdeu, tatăl lui Bogdan Petriceicu Hașdeu

 

 

 

Nicolae Iorga, impresionat sincer de moartea lui Hasdeu, avea să scrie cuvinte emoţionante în 2 septembrie 1907, închinându-se înaintea mormântului acestui magistru: „A fost un om genial, a dispus de cunoştinţe neobişnuite în toate domeniile, aşa încât oricând putea uimi pe cei mai mulţi; a avut un spirit elastic cum cu greu s-ar mai putea găsi altul şi, pe lângă acestea, pătrunzător, ascuţit; a fost un scriitor îndrăzneţ în luptă şi de o necruţătoare ironie, a fost un convorbitor care aducea în discuţie puncte de vedere noi… A dat culegerilor noastre de izvoare Arhiva istorică, cea dintâi carte a slavisticii la români; a strâns în Cuvinte den bătrâni probe într-alese  din vechea limbă, lucru ce nu se mai făcuse de alţii; a grăbit dezvoltarea studiilor istorice, aruncând în circulaţie, mai ales pentru vremile mai vechi, prin Istoria critică, o uriaşă mulţime de informaţie nouă; a cutezat să viseze o mare enciclopedie naţională, încercată prin Magnum Etymologicum. În atâtea ramuri ale ştiinţei istorice şi filologice, el a fost un deschizător de cale, ce e drept, s-a mulţumit adesea să arate numai drumul”
” În discursul de recepţie la Academia Română, Nicu Gane avea să-l caracterizeze, astfel: „Hașdeu este şi va rămâne, orice s-ar zice, cel mai mare istoric al generaţiei sale, căci el cel dintâi, a înţeles noua îndrumare ce trebuie să se dea istoriei, care nu se cuvine să fie o simplă înşirare de fapte, ci are mai cu seamă menirea să oglindească întreaga şi adevărata viaţă intelectuală, economică şi politică a unui popor. În ramura filologiei, dânsul, prin cunoaşterea multor limbi străine, a ocupat cât a trăit neîntrerupt şi fără contestaţie vârful piramidei. Prin urmare, cât va exista un neam românesc şi o cultură românească, Hașdeu va străluci pe cerul cultural al neamului ca un luceafăr de mărimea întâia”

*******

FRIEDRICH NIETZSCHE

Friedrich Wilhelm Nietzsche, filozof al culturii, filolog, scriitor,  (n. 15 octombrie 1844, Röcken – d. 25 august 1900, Weimar) este una dintre figurile ilustre ale gândirii moderne din secolul al XIX-lea, care a exercitat o influență remarcabilă, adesea controversată, asupra gândirii filosofice a generațiilor ce i-au urma t(Thomas Mann, André Gide, Hermann Hesse, Sigmund Freud, Martin Heidegger sau Emil Cioran). A studiat filosofia la Universitatea din Leipzig. În 1869, la vârsta de 25 de ani, este numit profesor la Universitatea din Basel și primește cetățenia elvețiană. În timp ce se găsea la Nisa, începe să scrie lucrarea sa capitală, “Also sprach Zarathustra” (AȘA GRĂIT-A ZARATHUSTRA), care va apărea în 1885. În anul 1888 se muta la Torino, unde va desăvârși operele “Gotzen-Dammerung” (AMURGUL IDOLILOR) și “ECCE HOMO”.

Als Friedrich Nietzsche vor 120 Jahren starb, verpasste er seinen gerade einsetzenden Ruhm. Sein radikales Denken befruchtet die Geisteswelt bis heute.(Friedrich Nietzsche – Der “Hammer-Philosoph”) https://www.dw.com/de/friedrich-nietzsche-todestag
Când Friedrich Nietzsche a murit în urmă cu 120 de ani, a ratat faima care tocmai începea. Gândirea sa radicală fertilizează lumea spirituală până în zilele noastre.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

“I know my fate. One day my name will be associated with the memory of something tremendous — a crisis without equal on earth, the most profound collision of conscience, a decision that was conjured up against everything that had been believed, demanded, hallowed so far. I am no man, I am dynamite.”  Friedrich Nietzsche
“Îmi cunosc soarta. Cândva se va lega de numele meu amintirea a ceva monstruos – a unei crize cum nu a mai existat pe pământ, a celei mai profunde ciocniri de conştiinţe, a unei decizii conjurate împotriva a tot ceea ce se crezuse, se ceruse, se considerase sfânt până atunci. Eu nu sunt om, eu sunt dinamită.”  Friedrich Nietzsche, Ecce Homo

 

 

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj
Calea Eroilor, numărul 23, Târgu Jiu, Gorj
Telefon: 0253/214.904
Email: bibliotell@yahoo.com
Suntem și pe Facebook
Locație – Google Maps

Evenimentele Bibliotecii

Vezi toate Evenimentele

Sari la conținut