26 SEPTEMBRIE – ZIUA EUROPEANĂ A LIMBILOR

Fiecare limbă deschide o altă fereastră către lume. Iar fiecare cuvânt învățat ne apropie de un om, de o cultură, de o poveste.

Există zile care celebrează un eveniment și există zile care ne invită să privim altfel lumea. Ziua Europeană a Limbilor, sărbătorită în fiecare an la 26 septembrie, este una dintre ele.

Nu este doar o zi dedicată limbilor străine. Este o celebrare a diversității, a dialogului, a culturii și a oamenilor care, deși vorbesc diferit, pot învăța să se înțeleagă.

Instituită în anul 2001, la inițiativa Consiliului Europei, în colaborare cu Comisia Europeană, Ziua Europeană a Limbilor a devenit o celebrare anuală a bogăției lingvistice și culturale a Europei. Prima ediție a avut loc în cadrul Anului European al Limbilor 2001, iar succesul acestei campanii a determinat Comitetul Miniștrilor al Consiliului Europei să transforme ziua de 26 septembrie într-un eveniment anual.

O Europă care vorbește în multe limbi.

Europa nu are o singură voce. Are sute.

Potrivit Consiliului Europei, pe continent există peste 225 de limbi autohtone, fără a include limbile aduse prin migrație. Alături de marile limbi europene coexistă limbi regionale și minoritare, varietăți lingvistice și limbi ale comunităților venite din alte spații ale lumii.

În Uniunea Europeană sunt astăzi 24 de limbi oficiale: bulgară, cehă, croată, daneză, neerlandeză, engleză, estonă, finlandeză, franceză, germană, greacă, irlandeză, italiană, letonă, lituaniană, maghiară, malteză, polonă, portugheză, română, slovacă, slovenă, spaniolă și suedeză. Limba română a devenit limbă oficială a Uniunii Europene la 1 ianuarie 2007, odată cu aderarea României.

Dincolo de cifre, această diversitate spune ceva esențial despre Europa: unitatea nu presupune uniformitate.

Dimpotrivă.

Europa își construiește identitatea tocmai prin capacitatea de a păstra împreună limbi, tradiții, istorii și culturi diferite.

De ce este atât de important să învățăm limbi?

A învăța o limbă nouă înseamnă mai mult decât a memora vocabular și reguli gramaticale.

Înseamnă să înveți să privești lumea dintr-un alt unghi.

Când învățăm o limbă, descoperim nu doar alte cuvinte, ci și alte feluri de a exprima emoții, idei, relații și experiențe. Descoperim că aceeași realitate poate fi numită diferit și, uneori, poate fi înțeleasă diferit.

Consiliul Europei pune accent pe plurilingvism – capacitatea unei persoane de a utiliza resursele mai multor limbi și experiențe culturale, chiar dacă nivelul de competență nu este identic în toate limbile. Această perspectivă privește limbile nu ca pe niște lumi separate, ci ca pe un repertoriu care se îmbogățește permanent și care ne ajută să interacționăm mai bine cu ceilalți.

De aceea, învățarea unei limbi nu se încheie odată cu școala.

Este un proces care poate continua toată viața.

Iar acesta este unul dintre obiectivele fundamentale ale Zilei Europene a Limbilor: să încurajeze învățarea limbilor la orice vârstă, în școală și în afara ei, să susțină plurilingvismul și să contribuie la înțelegerea dintre oameni și culturi.

Limbile înseamnă și oportunități

În Europa de astăzi, cunoașterea unei limbi străine poate însemna acces la educație, mobilitate, profesii, schimburi culturale, voluntariat, călătorii și noi relații umane.

Datele celui mai recent Eurobarometru privind europenii și limbile lor, publicat de Comisia Europeană în 2024, arată că 59% dintre europeni pot purta o conversație într-o limbă străină, iar în rândul tinerilor de 15–24 de ani proporția ajunge la 79%. Aproape trei sferturi dintre europeni consideră, de asemenea, că îmbunătățirea competențelor lingvistice ar trebui să fie o prioritate.

Și mai sugestiv este faptul că 86% dintre europeni consideră că fiecare persoană ar trebui să vorbească cel puțin o limbă străină în plus față de limba maternă.

Aceste cifre vorbesc despre o Europă în care limbile nu mai sunt doar materii școlare.

Sunt instrumente ale participării.

Sunt punți către universități, către profesii, către alte societăți și, poate cel mai important, către ceilalți oameni.

O limbă înseamnă o cultură

Dar există ceva ce statisticile nu pot măsura.

O limbă poartă în ea memoria unei comunități.

Într-un cuvânt se pot păstra o tradiție, o mentalitate, o poveste de familie, o regiune, o epocă.

Prin limbă se transmit cântece, legende, proverbe, povești, literatură și feluri de a privi lumea.

De aceea, protejarea diversității lingvistice înseamnă și protejarea patrimoniului cultural.

Consiliul Europei consideră diversitatea lingvistică o componentă importantă a patrimoniului european și subliniază rolul limbilor în dezvoltarea înțelegerii interculturale și în construirea unor societăți deschise și democratice.

O limbă care dispare nu înseamnă doar dispariția unor cuvinte.

Înseamnă pierderea unui mod unic de a spune povestea lumii.

Iar aici începe povestea bibliotecii

Poate că nicăieri nu se întâlnesc limbile mai firesc decât într-o bibliotecă.

Pe rafturile unei biblioteci, limbile nu concurează.

Dialoghează.

O carte în limba română poate sta alături de una în engleză, franceză, germană, italiană sau spaniolă. Un autor dintr-o țară poate ajunge în sufletul unui cititor dintr-o altă țară prin intermediul traducerii. O poveste scrisă într-un colț al Europei poate deveni, prin carte, parte din experiența unui cititor aflat la mii de kilometri distanță.

Biblioteca este, astfel, unul dintre cele mai frumoase locuri în care putem vedea concret ceea ce înseamnă diversitatea culturală europeană.

La Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj, această perspectivă se leagă firesc de misiunea instituției de a facilita accesul comunității la cultură, educație, informație și lectură. Biblioteca nu este doar un loc în care se păstrează cărți.

Este un loc în care oamenii întâlnesc idei.

Iar într-o colecție de bibliotecă, fiecare limbă poate deveni o invitație la descoperire.

O carte tradusă este, într-un fel, o călătorie.

Un autor străin citit în limba română este o întâlnire.

Un cititor care începe să învețe o limbă nouă face primul pas către o altă cultură.

Cartea – unul dintre cele mai puternice poduri dintre limbi

Pentru o bibliotecă publică, Ziua Europeană a Limbilor are și o semnificație aparte prin legătura profundă dintre lectură, limbă și educație.

Cartea ne arată că diferențele de limbă nu trebuie să fie ziduri.

Traducerea le poate transforma în punți.

Literatura ne permite să intrăm în universul unor oameni pe care nu i-am întâlnit niciodată, să descoperim societăți pe care poate nu le vom vizita și să înțelegem experiențe care nu ne aparțin.

În acest sens, biblioteca devine un adevărat spațiu european: un loc în care limba română întâlnește alte limbi, iar cultura locală intră în dialog cu cultura lumii.

De la limba maternă la limbile Europei

A celebra limbile europene nu înseamnă să iubim mai puțin limba română.

Dimpotrivă.

Cu cât cunoaștem mai bine alte limbi și culturi, cu atât putem înțelege mai profund ceea ce ne aparține.

Limba română este una dintre cele 24 de limbi oficiale ale Uniunii Europene și face parte, prin literatura și cultura sa, din patrimoniul european comun.

A o vorbi, a o citi și a o păstra cu grijă înseamnă a ne păstra identitatea.

A învăța alte limbi înseamnă, în același timp, a ne deschide către ceilalți.

Cele două nu se exclud.

Se completează.

Limbile ne ajută să construim o Europă mai apropiată

Într-o societate în care oamenii circulă, studiază, muncesc și comunică dincolo de granițe, capacitatea de a înțelege alte limbi devine tot mai importantă.

Dar poate cea mai importantă competență pe care o dobândim atunci când învățăm o limbă nu este gramatica.

Este curiozitatea față de celălalt.

Consiliul Europei leagă în mod explicit plurilingvismul de înțelegerea interculturală, coeziunea socială și participarea într-o societate europeană diversă. Cadrul european comun de referință pentru limbi oferă, de altfel, un reper comun pentru învățarea, predarea și evaluarea competențelor lingvistice în Europa.

O persoană care învață o altă limbă învață, de fapt, să accepte faptul că lumea poate fi spusă în mai multe feluri.

Și poate că aceasta este una dintre lecțiile de care Europa are cel mai mult nevoie.

2026 – „Languages unite!”

În 2026, instituțiile europene continuă să pună accent pe rolul limbilor în incluziune și participare. Evenimentul online organizat de Comisia Europeană la 30 septembrie are tema „Languages unite! – How languages shape inclusion”, punând în discuție modul în care diversitatea lingvistică poate deveni o forță pentru incluziune, precum și rolul educației lingvistice, al traducerii și interpretării și al comunicării clare în asigurarea participării tuturor.

Este un mesaj care se potrivește perfect cu spiritul unei biblioteci publice.

Pentru că biblioteca este, prin natura ei, un spațiu al incluziunii.

Aici fiecare cititor trebuie să poată găsi o carte, o informație, o voce, o idee care să-i vorbească.

Iar limbile sunt printre cele mai puternice forme prin care oamenii își transmit vocile.

Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj – un loc în care limbile se întâlnesc

Pentru Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj, Ziua Europeană a Limbilor este, așadar, mai mult decât o dată din calendarul cultural.

Este o invitație la lectură, descoperire și dialog.

Este o ocazie de a privi colecțiile bibliotecii ca pe o hartă culturală în care fiecare carte poate deschide un drum către o altă țară, o altă literatură și o altă perspectivă asupra lumii.

În plus, biblioteca găzduiește și EUROPE DIRECT Gorj, iar documentele oficiale ale Consiliului Județean Gorj includ Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj și EUROPE DIRECT Gorj în numeroase activități educaționale și culturale destinate comunității.

Această apropiere dintre bibliotecă, educație și valorile europene face ca celebrarea limbilor să fie cu atât mai firească.

De altfel, Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj a mai dedicat activități acestei zile, inclusiv o întâlnire cu elevi de gimnaziu în cadrul căreia au fost prezentate biblioteca, colecțiile sale și posibilitățile pe care lectura și învățarea le oferă tinerilor.

Pentru că o limbă în plus înseamnă o lume în plus

Într-o bibliotecă, învățarea unei limbi poate începe simplu.

Cu o carte.

Cu un dicționar.

Cu o poveste.

Cu un poem.

Cu un film.

Cu un cuvânt pe care nu îl înțelegem încă.

Și poate că tocmai de aceea biblioteca este unul dintre locurile cele mai potrivite pentru a celebra limbile.

Pentru că aici curiozitatea are loc să crească.

Aici un copil poate descoperi primele cuvinte într-o limbă străină.

Un adolescent poate găsi o carte care îl apropie de o altă cultură.

Un student poate folosi o limbă pentru a-și construi viitorul.

Un adult poate redescoperi bucuria de a învăța.

Iar un senior poate păstra într-o poveste, într-o expresie sau într-un cuvânt o parte din lumea în care a crescut.

Limbile nu ne îndepărtează unii de alții. Ne oferă mai multe feluri de a ne întâlni.

De Ziua Europeană a Limbilor, Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj celebrează limba română și toate limbile care dau glas Europei, diversitatea care ne îmbogățește, cărțile care ne apropie și educația care ne învață să trecem dincolo de granițele propriului univers.

Pentru că, înainte de a fi cuvinte, limbile sunt punți.

Înainte de a fi reguli gramaticale, sunt povești.

Și înainte de a ne ajuta să spunem ceva, ne învață să ascultăm.

O limbă în plus înseamnă o fereastră în plus către lume.
O carte în plus înseamnă un drum în plus către ceilalți.
Iar o bibliotecă este locul în care toate aceste drumuri se pot întâlni.

Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj
Un loc în care limbile se întâlnesc, poveștile călătoresc, iar lumea încape între pagini.