28 IULIE

– Portret de François Morellon La Cave (1723)

ANTONIO VIVALDI

”Preotul roşu” (”il Prete roso”), cum l-au numit contemporanii săi pe Vivaldi (fiindcă era preot şi avea părul roşu), este, după notările lor, un prodigios virtuoz al viorii şi un mare pedagog. Mai puţin inventiv în domeniul operei, sonatei şi muzicii religioase, el este, însă, în domeniul concertului, un impetuos creator. Scrise într-o diviziune ternară (Allegro, Andante, Allegro), concertele sale se caracterizează prin echilibrul formei, robusteţea ritmului, lirismul şi varietatea temelor, concentrarea uimitoare a mijloacelor şi eleganţa stilistică.
Printre lucrările elaborate se numără: 45 opere, 2 oratorii, peste 100 de cantate, arii şi serenade, aproape 40 de lucrări de muzică sacră, peste 470 de “conertos şi sinfonie” (printre care celebrele cicluri de câte douăsprezece, intitulate: “L’Estro armonica”, 1712, “La Seravaganza”, 1712, “II cimenta dell’ar­monia e dell’inventione” care include faimoasele “Le quattro stagtoni”, 1725, La Cetra), 75 sonate etc.
După cum observă Marc Pincherle .în impunătoarea sa monografie, scriind „Anotimpurile”, Vivaldi se si­tuează la antipodul esteticii lui Beethoven formulată în cunoscuta frază ele la prima pagină a Simfoniei Pastorale („mai degrabă expresie a sentimentelor de­cît pictură”).
Prin creaţia sa instrumentală, Antonio Vivaldi a exercitat o influenţă puternică în dezvoltarea ulterioară a muzicii concertante, în clasicismul vienez, prin reprezentanţii săi cei mai de seamă : Haydn, Mozart şi Beethoven. Cuceririle vivaldiene în domeniul creaţiei instrumentale nu au avut un impact doar asupra genurilor cărora acestea li se adresau în mod direct (respectiv concertelor sau sonatelor) ci asupra muzicii baroce în ansamblul ei, încât pe bună dreptate se poate vorbi despre un anume spirit concertant vivaldian care a revoluţionat şi a animat întreaga creativitate muzicală barocă veneţiană şi europeană.

Evenimente
1468: Tratatul moldo-polon. Cazimir al IV-lea s-a obligat să nu adăpostească nici un pretendent la tronul Moldovei.
1868: A fost ratificat cel de-al 14-lea amendament al Constituției SUA, prin care populația afro-americană poate beneficia de cetățenie.
1914: Primul război mondial: Austro-Ungaria a declarat război Serbiei, fapt care a marcat începutul primului război mondial (1914-1918).
Nașteri
1609: Judith Leyster, pictor olandez al barocului
1804: Ludwig Feuerbach, filosof german, unul din precursorii marxismului (d. 1872)
1840: Edward Drinker Cope, paleontolog american (d. 1897)
1866: Beatrix Potter, scriitoare engleză (d. 1943)
1887: Marcel Duchamp, pictor francez (d. 1968)
1902: Karl Popper, filosof englez de origine austriacă (d. 1994)
1945: Rick Wright, muzician britanic
1954: Steve Morse, muzician american
1955: Ioana Pavelescu, actriță română de teatru și film
1961: Yannick Dalmas, pilot francez
1970: Michael Amott, chitarist suedez
1974: Alexis Tsipras, politician grec
1995: Bradley Simpson, cântăreț britanic, membru al trupei The Vamps
Decese
1655: Cyrano de Bergerac, poet, eseist și dramaturg francez (n. 1619)
1723: Mariana Alcoforado, călugăriță, scriitoare portugheză (n. 1640)
1741: Antonio Vivaldi, compozitor italian (n. 1678)
1750: Johann Sebastian Bach, compozitor și organist german (n. 1685)
1842: Clemens Brentano, poet german (n. 1778)
1938: Dumitru Evolceanu, critic literar (n. 1865)
1942: Sir William Matthew Flinders Petrie, arheolog englez (n. 1853)
1945: Leon Ghelerter, medic român (n. 1873)
1946: Max Arnold (Max Wechsler), pictor român (n. 1897)
1985: Valeria Sadoveanu, scriitoare (n. 1907)
2019: Monica Ghiuță, actriță română de teatru și film (n. 1940)