9 septembrie – LEV TOLSTOI – 192

LEV TOLSTOI (sau Contele Lev Nicolaevici Tolstoi, rusă Лев Никола́евич Толсто́й; n. 28 august/9 septembrie 1828, Iasnaia Poliana, Imperiul Rus – d. 7/20 noiembrie 1910, Astapovo, Rusia, scriitor rus. Lev Tolstoi este considerat unul dintre cei mai importanți romancieri ai lumii. Alături de Fiodor Dostoievski, Tolstoi este unul dintre scriitorii de seamă din timpul perioadei cunoscută ca vârsta de aur a literaturii ruse (începută în 1820 cu primele opere ale lui Pușkin, și terminată în 1880 cu ultimele lucrări ale lui Dostoievski). Operele sale Război și pace și Anna Karenina au avut o influență hotărâtoare asupra dezvoltării romanului mondial, iar credințele și ideile sale religioase, filosofice și estetice, propovăduite de-a lungul vieții prin celelalte opere, sunt reunite și cunoscute sub denumirea de „tolstoianism”. Creația sa epică se impune prin capacitatea de cuprindere, adâncimea viziunii, acuitatea observației sociale și psihologice, sentimentul tragicului și omenescului.

: „Privindu-mi viața, examinând-o din punctul de vedere al binelui și al răului pe care l-am făcut, îmi dau seama că toată lunga mea existență se poate împărți în patru perioade: prima, cea poetică, minunată, inocentă, radioasă a copilăriei, până la paisprezece ani. Apoi cei douăzeci de ani oribili, de grosolană depravare în slujba orgoliului, a vanității și mai ales a viciului. A treia perioadă, de optsprezece ani, a durat de la căsătorie până la renașterea mea spirituală: lumea ar putea-o califica morală, pentru că în cei optsprezece ani am dus o viață familială cinstită și regulată, fără a ceda nici unuia din viciile pe care opinia publică le condamnă. Dar toate interesele mele erau limitate la preocupări egoiste, pentru familia mea, pentru bunăstare, pentru succesul literar și toate satisfacțiile personale. În sfârșit, a patra perioadă este cea pe care o trăiesc acum, după regenerarea mea morală; din aceasta n-aș vrea să schimb nimic, în afară de relele obiceiuri pe care le-am deprins în perioadele precedente.” (din Jurnalul lui Tolstoi)
wikipedia.ro

Tolstoi a întâlnit și dizgrația, fiind excomunicat de Biserica Ortodoxă Rusă pentru criticile pe care i le-a adus. A avut o viață animată: în tinerețe s-a dedicat plăcerilor și jocurilor, a luptat în Războiul Crimeii, apoi s-a căsătorit și a avut doisprezece copii. A fost elogiat de scriitori celebri: Thomas Mann, James Joyce, Vladimir Nabokov, Gustave Flaubert.

Evenimente
9: O alianță de triburi germanice condusă de Arminius a atacat forțele romane conduse de Publius Quinctilius Varus în bătălia de la Teutoburger Wald, învingând trei legiuni în următoarele zile.
337: Constantin al II-lea, Constanțiu al II-lea și Constant îl succed pe tatăl lor Constantin I. Imperiul Roman este împărțit între cei trei augusti.
1543: Maria Stuart, în vârstă de nouă luni, este încoronată “regina scoțienilor” în centrul orașului scoțian Stirling.
1804: Incendiu violent în București; Curtea Domnească și o bună parte a orașului sunt distruse.
1886: S-a adoptat, la Berna, prima Convenție internațională pentru protecția operelor literare și artistice (intră în vigoare în România la 5/17 decembrie 1887) (9/21).
1911: A fost efectuată prima cursă poștală cu avionul în Europa.
1912: A fost dezvelit bustul generalului dr. Carol Davila, lucrare a lui Constantin Brâncuși, și primul monument al lui Brâncuși la București.
1918: Constituirea, din inițiativa lui C. I. Parhon, a Societății de neurologie, psihiatrie și psihologie din Iași (din 1921 și de endocrinologie).
1940: Asasinatele hortyste din comuna Treznea, județul Sălaj. Au fost uciși sau răniți, de către armata maghiară, împreună cu localnicii maghiari din Transilvania de Nord, 263 de români. Drama populației românești din Transilvania de Nord-Est a continuat și în celelalte zile, în perioada 1 septembrie 1940 – 1 septembrie 1942, fiind asasinați 991 de români (în comuna Ip, Sălaj au fost asasinați, în noaptea de 13-14 septembrie 157 de români).
2015: Regina Elisabeta a II-a a devenit monarhul britanic cu cea mai lungă domnie din istoria Marii Britanii (63 de ani și șapte luni), surclasând-o pe regina Victoria, stră-străbunica sa.
Nașteri
214: Aurelian, împărat roman (270-275) (d. 275)
1585: Armand Jean du Plessis, Cardinal Richelieu, om politic francez (d. 1642)
1737: Luigi Galvani, medic, fizician și filosof italian (d. 1798)
1778: Clemens Brentano, poet, dramaturg și prozator german (d. 1842)
1828: Lev Tolstoi, scriitor rus (d. 1910)
1863: Agatha Bârsescu, actriță română (d. 1939)
1885: Victor Vâlcovici, matematician român, membru al Academiei Române (d. 1970)
1894: Mihail Andricu, compozitor român (d. 1974)
1899: Brassaï, pictor francez (d. 1984)
1908: Cesare Pavese (Santo Stefano Belbo, 9 septembrie 1908 – Torino, 27 august 1950) scriitor, poet, critic literar şi traducător italian. Este considerat unul dintre cei mai importanţi scriitori italieni ai secolului XX. (d. 1950)
1946: Costin Cazaban, compozitor și muzicolog
1960: Hugh Grant, actor britanic
1966: Adam Sandler, actor, muzician, comedian, scenarist și producător de film american
Decese
1569: Pieter Bruegel cel Bătrân, pictor flamand (n. 1525)
1896: Matei Millo, actor și cântăreț, autor de texte dramatice român (n. 1814)
1898: Stéphane Mallarmé, scriitor francez (n. 1842)
1901: Henri de Toulouse-Lautrec, pictor francez (n. 1864)
1931: Matilda Cugler-Poni, poetă română (n. 1851)
1941: William Gerard Barry, pictor irlandez (n. 1864)
1945: Zinaida Gippius, poet rus (n. 1869)
1981: Jacques Lacan, psiholog și psihanalist francez (n. 1901)
1985: Paul Flory, chimist american, laureat al Premiului Nobel pentru Chimie (1974)
1992: Margareta Sterian, pictor, ceramist, artist decorator și poetă (n. 1897)
Sărbători
Ziua mondială a frumuseții – la inițiativa Comitetului Internațional al esteticii și cosmeticii (CIDESCO)