Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

GRIGORE R. BOSSUECEANU

de | iul. 15, 2020 | Biografii

GRIGORE R. BOSSUECEANU, născut în anul 1832 în localitatea Pițicu (Bumbești –Pițic) din Gorj, ziarist şi scriitor, dar și om politic după cum reiese din sursele vremii fiind ales deputat de Gorj la 1862, în Camera Legislativă, fiind încă din anii 1854-1855 un unionist militant. Bossueceanu, care îşi spunea „publicist„, a fost un om politic cunoscut, comparabil ca notorietate cu un Radu lonescu – remarca Remus Zăstroiu în cartea Grigore R. Bossueceanu, un luptător pentru Unire şi Independenţă. pentru a înțelege comparația cu R. Ionescu trebuie spus că și acesta a fost un participant activ la viaţa culturală şi politică a epocii, fiind cunoscut atît ca om politic şi publicist talentat, cît şi ca poet, prozator şi în special precursor competent al criticii noastre literare ştiinţifice. Într-un foileton publicat în „Păcală” (1860), Pantazi Ghica îl situa pe Grigore R. Bossueceanu între ziariştii fruntaşi din Bucureşti.

în volumul ION HELIADE RĂDULESCU Scrisori și acte, Editura Minerva, 1972, găsim câteva nominalizări ale lui Bossueceanu (Busuioceano sau Busuioceanul) în corspondența dintre scrisori Maria Heliade-Rădulescu și soțul ei, care din exil la Constantinopol, urmărea activitatea tînărului poet și ziarist politic:

……

Frate, scrie-mi dacă nici la Paris nu sunt Duilie, parintele Ioan, Costiescu, Mano, Bălăceanu Iancu, Roma Constantin, Nenișor, Busuioceano², Vernesco, Caracași. (…) (Constantinopole 849, dech. 24 ian. 5, sîmbătă)

²(Grigore Busuioceanu – redactor (1859) al ziarului Curierul român, seria nouă a curierului românesc.)

…….

Poate îți voi trimite niște articole ce s-au trimis la Pressa din Paris și n-au voit a le publica. Denu le va putea publica d. Busuioceanul, cel puțin să le aibă românii în manuscris. (…)

(Constantinopole, 1855, febr.1/12)

…………

Aproposito de tovărășie, părțile dd. Rîureni și Busuiobeanul a cumpărat-o d. Gr, Zosima, și am rămas doi în loc de patru. București, 1860, oct. 10

 

Grigore Bosueceanu a redactat gazetele „Timpul”, ”Secolul” şi „Unirea” — pe care le-a condus în calitate de primredactor— şi, probabil, „Conservatorul progresist”. Tot din cartea lui Remus Zestroiu aflăm că deplasându-se mult în străinătate, în 1855, a publicat câteva impresii de călătorie din Italia, iar cîţiva ani mai tîrziu alte „suvenire de voiaj”, din Franţa: Interesul său pentru literatură l-a făcut să rezerve o bună parte din paginile publicaţiilor pe care le-a redactat foiletoanelor beletristice sau de critică literară. A editat, de asemenea, un supliment al foilor politice intitulat „Albumul literar”, care întrunea, ţinînd seama de exigenţele vremii, multe din trăsăturile unei bune reviste de literatură.

”Poet de factură romantică, autor de nuvele istorice și de suvenire de călătorie, recenzent literar atent, obiectiv, gazetar bine cunoscut în deceniile cinci și șase ale secolului trecut, având convingeri politice ferme, pe care le-a apărat dîrz în polemicile cu C. A. Rosetti, D. Bolintineanu sau A. Pascal, Gr. Bossueceanu este totuși astăzi un necunoscut.” BDD (bibliometric database) -A1442 1977-1978 Editura Academiei/ “Diacronia”.

Grigore Bossueceanu se dovedește a fi bunicul lui Alexandru Busuioceanu – critic de artă, critic literar, diplomat, eseist, istoric, pedagog, poet, scriitor și traducător român, care a trăit în Spania începând cu anul 1942, regăsit în frumoase evocări făcute de Virgil Ierunca, Alexandru și George Ciorănescu, Ion Frunzetti, Eugenio Battisti. În legătură cu această

George Ciorănescu în broșura sa Un poète roumain en Espagne: Alexandre Busuioceanune specifică: Pe acest bunic l-am întâlnit apoi menționat (și astfel am reușit să-i identificăm opera) în articolul lui

Mircea Anghelescu „Alexandru Busuioceanu en España: poeta y profesor“, publicat în Revista de Filología Románica 2011, Anejo VII, p. 19–29, unde figurează cu numele lui întreg și corect de Grigore Bossueceanu. Bossueceanu provenea dintr-o familie boierească, era gazetar și om politic, dar și poet. Într-un foileton publicat în Păcală (1860), Pantazi Ghica îl considera unul dintre cei mai buni gazetari ai vremii. El însuși editase Albumul literar, în care avea să-și publice versurile, dar și câteva narațiuni istorice și însemnări de călătorie, pe care uneori le semna cu pseudonimele Grigorie Ilaru sau Aluneanu.

 

 

 

mai multe despre GRIGORE BOSSUECEANU puteți afla consultând datele biografice redactate la Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj
Calea Eroilor, numărul 23, Târgu Jiu, Gorj
Telefon: 0253/214.904
Email: bibliotell@yahoo.com
Suntem și pe Facebook
Locație – Google Maps

Evenimentele Bibliotecii

Vezi toate Evenimentele

Sari la conținut