ALEXANDRU ȘTEFULESCU

    

  (n. 24 martie 1856, Târgu Jiu, Gorj — d. 26 octombrie 1910, Târgu Jiu, Gorj)

 

S-a născut în Tg-Jiu, fiu al preotului Constantin Ștefulescu și al Mariei. A urmat Școala Primară din orașul natal, ulterior mergând mai departe la Râmnicu Vâlcea, unde a absolvit cele 4 clase ale Seminarului, iar apoi la București, unde în 1877 a încheiat cursurile Seminarului Central.

După terminarea studiilor, a activat scurt timp ca pedagog la Seminarul Nifon, București, iar din martie 1877 a activat la Liceul din Bârlad și august, același an, era suplinitor la Câmpina

La 21 decembrie 1878, Alexandru Ștefulescu a devenit, prin concurs, institutor titular, apoi director  la Școala primară de băieți din Tg-Jiu, unde a activat până la sfârșitul vieții, cu o întrerupere de patru ani (1900 – 1904), când a fost numit revizor școlar. S-a căsătorit la 1 decembrie 1883 cu Ana, fiica negustorului Petrache, având împreună pe fiica Maria.

Inspectorul general ân Ministerul Culturii și Instricțiunii Publice, dr. C Istrati, l-a informat pe ministrul Take Ionescu despre institutorul Al. Ștefănescu: ”Am rămas surprins de progresele obținute de elevii... și sunt convins, domnule Ministru, că sunt puține școlile, chiar din occident, ai căror elevi să poată concura cu cei ai domnului Ștefulescu. Domnia sa se ocupă cu arheologia, învață limbile slavice, cunoaște sanscrita... Să se acorde medalia Bene Merenti acestui modest și distins institutor.”

Ca revizor școlar în perioada a contribuit la construirea a 37 localuri de școală, pentr ucare s-au asigurat loturi de aplicații agricole. Ca pedagog cu preocupări multiple, Al. Ștefulescu a întocmit un apreciat manual ”Geografia județului Gorjiu pentru școalele primare”, apărut în opt ediții, în perioada 1886 - 1848. A fost  inițiatorul principal al mișcării culturale gorjene de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul sec. al XX-lea. S-a implicat în organizarea Muzeului Gorjului, la 16 iulie 1894 a fost constituit comitetul membrilor fondatori format de Al. Ștefulescu – director, Iuliu Moisil – secretar, Aurel Diaconovici – casier, Witold Rolla Piekarski / custode.

A fost colaborator al presei culturale și didactice locale: ”Șezătoarea săteanului”, ”Amicul tinerimii”, ”Jiul” (1894), ”Buletinul Gorjului”, ”Amicul poporului” (1901). Autor al unor articole și cărți având conținut istoric – documentar: ”Mănăstirea Tismana”(ed. I – 1896; ed. II – 1903; ed. III – 1909), ”Încercarea asupra istoriei Târgu-Jiului” (1899); ”Gorjul istoric și pitoresc” (ed. I – 1904; ed. II – postum 1996); ”Polovragii” (1906 – monografie schit); Strâmba (1906 - monografie schit); ”Istoria Târgu-Jiului” (1906); ”Din trecutul Gorjului. Satele dispărute. Satele care și/au schimbat numele. Configurația Gorjului. Culele”(1907 – lucrare extras din Buletinul Societății Geografice Române din 1907); Documente  slavo – române relative la Gorj (1406 – 1665)”, apărută în anul 1908; ”Schitul Crasna”(1910); Biserica satului Călești” (1910), lucrare semnalată de N. Iorga). În 1905, Alexandru Ștefulescu a fost premiat de Academia României pentru lucrările ”Mănăstirea Tismana” și Gorjul istoric și pitoresc”.

                A încetat din viaţă la 27 oct. 1910.

 

Nichifor, Gheoghe – ”Alexandru Ștefulescu – un destin în slujba istoriei”, Ed. ”Scrisul Românesc”, Craiova, 2007

Radoi, Titu -  ”Alexandru Ștefulescu – Epoca, omul și opera”, Ed. Camerei de Comerț Gorj, Târgu-Jiu, 1995;

Neguleasa, Dan – ”Alexandru Ștefulescu – viața și opera sa îmn amintirile unui prieten și colaborator”, în ”Oltenia. Studii. Documente, Culegeri”, seria a III-a, nr. 2/1999;

Moisil, Iuliu – ”Mișcarea culturală, artistică și economică de odinioafră din Gorj”, în ”Arhivele Olteniei, nr, 23/1926.

Șerban, Al. Doru – ”Vremelnic trecători prin Gorj”, Ed. Măiastra, 2008, Târgu-Jiu

         

Visitors Counter

1685797
TodayToday15
YesterdayYesterday223
This_WeekThis_Week1431
This_MonthThis_Month2086
All_DaysAll_Days1685797
Top