1.1 Situare geografică

 Județul Gorj este așezat în partea sud-vestică a României. Se învecinează la est cu județul Vâlcea, la nord cu județul Hunedoara, la nord-vest cu județul Caraș-Severin, la sud-vest cu județul Mehedinți și la sud-est cu județul Dolj.

1.2 Suprafața Județul Gorj se întinde pe o suprafață de 5 602 km2 , ocupând 2,34 la sută din teritoriul țării.

 1.3 Clima

Datorită așezării județului în partea de sud-vest a țării, acesta are o climă temperat-continentală cu influențe mediteraneene. Temperatura medie multianuală este de +10,2 grade Celsius. Cantitatea medie multianuală de precipitații diferă în funcție de zonă, fiind mai redusă la câmpie, respectiv 500-600 mm, și mai ridicată în zonele montane, peste 1 500 mm. Direcția predominantă a vânturilor este dinspre nord, în zona montană, iar în zonele depresionare dinspre sud și sud-est.

1.4 Forme de relief

Relieful județului Gorj este dispus în trei trepte care coboară de la nord către sud. În partea de nord se găsesc Munții Godeanu, Vâlcan și Parâng care aparțin Carpaților Meridionali. În această zonă se află cele mai înalte vârfuri din județ, respectiv Parângul Mare 2 519 m, Mohoru 2 337 m, Godeanu 2 229 m și Păpușa 2 136 m. Subcarpații Getici formează a doua treaptă a reliefului, fiind dispuși între râurile Motru și Olteț. Cea mai de jos treaptă este formată de dealurile sudice, care se întind de-a lungul platoului Getic. În această zonă se înregistrează cea mai mică înălțime din județ, respectiv 100 m în localitatea Picu din Valea Jiului.

 1.5 Resurse naturale

În subsolul județului Gorj se găsesc importante zăcăminte de cărbune, respectiv lignit în bazinele Motru și Rovinari. În bazinul Motru se găsește lignit la: Horăști, Roșiuța, Lupoaia, Leurda și Ploștina, iar în bazinul Rovinari la: Cicani, Beterega, Gârla, Mătăsari, Roșia-Jiu, Rovinari și Urdari. De asemenea găsim antracit la Schela, petrol la: Țicleni, Hurezani, Bâlteni, Albeni, Scoarța, Bustuchin, gaze naturale la: Țicleni, Hurezani, Logrești, Bustuchin, grafit la Baia de Fier și Polovragi, calcare la Suseni, marne la Bârsești, dolomită la Tismana, argilă refractară la Schela și Viezuroiu. În județul Gorj se găsesc de asemenea izvoare de ape minerale cu importante proprietăți terapeutice la: Țicleni, Săcelu, Glogova și Bălănești.

1.6 Rețeaua hidrografică

Județul Gorj este străbătut de la nord spre sud de râul Jiu. Acesta colectează apele de la majoritatea râurilor care trec pe teritoriul județului. În partea de nord-vest apele sunt colectate de râul Cerna, iar în partea de nord-est de cursul superior al Oltețului. La origini Jiul este format din două ramuri, Jiul de vest, care adună apa din mai multe pâraie ce izvorasc din Munții Vâlcan, Godeanu și Retezat, și Jiul de est, cu izvoare în versatul nordic al Parângului. Principalii afluenți ai Jiului care străbat și teritoriul județului Gorj sunt: Gilort, Motru, Tismana, Bistrița, Gorjeana, Jaleș și Șușița. Cele mai mari lacuri care se găsesc pe teritoriul județului sunt antropice și au fost construite în scop hidroenergetic pe râurile Cerna, Motru, Tismana, Bistrița, Jiu, Gilort și Olteț. Lacurile naturale mai importante sunt cele glaciare: Gâlcescu, Tăuri, Slăveiu, Mija, Pasărea și Godeanu.

1.7 Populație

Din datele publicate de Institutul Național de Statistică rezultă că la 1 iulie 2012 populația județului Gorj era de 372 719 locuitori, reprezentând 1,86% din populația țării, cu o densitate medie de 66,5 locuitori pe km2 . Din totalul populației, 184 271 persoane, respectiv 49,44 la sută, sunt de sex masculin și 188 448 persoane, respectiv 50,56 la sută, sunt de sex feminin. În ceea ce privește repartizarea pe medii, 176 887 persoane, respectiv 47,46 la sută, trăiesc în mediul urban, iar 195 832 persoane, respectiv 52,54 la sută, trăiesc în mediul rural. Structura etnică a populației județului Gorj la Recensământul populației din anul 2011 se prezintă astfel: 321 686 români, 6 698 romi, 134 maghiari, 28 italieni, 24 ucraineni, 22 germani, 17 sârbi, 11 turci, 11 ruși-lipoveni, 10 cehi, 8 greci, 7 slovaci, 3 chinezi, 48 persoane de altă etnie și 12 887 persoane la care această informație nu este disponibilă.

1.8 Număr de localități

Județul Gorj cuprinde, din punct de vedere administrativ, 9 orașe din care 2 municipii, 61 comune și 411 sate. Reședința județului este municipiul Târgu Jiu. Al doilea municipiu din județ este orașul Motru. Celelalte orașe sunt: Bumbești-Jiu, Novaci, Rovinari, Târgu Cărbunești, Tismana, Turceni și Țicleni.

1.9 Scurte prezentări ale reședinței de județ și ale principalelor orașe

Municipiul Târgu Jiu, reședința județului Gorj, cu o populație de 82 504 locuitori înregistrați la Recensământul populației și locuințelor din anul 2011, este așezat pe râul Jiu de la care i se trage și numele. Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1406 fiind menționat sub numele de Jiu într-o poruncă dată mănăstirii Tismana de către voievodul Mircea cel Bătrân. În anul 1611 în timpul domniei lui Radu Mihnea este menționat ca așezare orășenească având jude și pârgari. Încă din secolul al XV-lea Târgu Jiu îndeplinește funcția de reședință a Gorjului. Dezvoltarea municipiului a fost înlesnită în timp de situarea sa la încrucișarea unor drumuri importante spre Craiova, Petroșani, Drobeta-Turnu Severin, Râmnicu Vâlcea, precum și de construirea în 1888 a căii ferate Filiași – Târgu Jiu. La 14 octombrie 1916 la Podul Jiului se dau lupte la care participă și locuitorii orașului care opresc înaintarea germanilor. Pentru cinstirea eroilor căzuți în Primul Război Mondial se inaugurează în anul 1938 Ansamblul Monumental 5 „Calea Eroilor” care cuprinde Coloana fără sfârșit, Poarta sărutului, Aleea scaunelor și Masa tăcerii, opere ale marelui sculptor născut pe meleaguri gorjene, Constantin Brâncuși.

Municipiul Motru este al doilea oraș ca mărime din județul Gorj, având o populație de 19 079 locuitori. Este atestat documentar pentru prima oară în hrisoavele de la Tismana în anul 1385 și ulterior în anul 1444 sub denumirea de Ploștina. Dezvoltarea orașului are loc în perioada de avânt al mineritului, respectiv a exploatărilor de lignit din zonă. Astfel, în 1968 mai multe localități din zonă intră în componența orașului. Este declarat municipiu la 18 octombrie 2000. Orașul Rovinari, cu o populație de 11 816 locuitori este amplasat pe albia majoră a râului Jiu în Podișul Getic, la 25 km sud-vest față de municipiul Târgu Jiu. Principalele activități economice care se desfășoară în zonă se referă la exploatarea lignitului din bazinul carbonifer Motru – Rovinari și producerea energiei electrice în Complexul Energetic Rovinari.

Orașul Bumbești-Jiu este situat în partea de nord a județului Gorj la ieșirea Jiului din defileu. Zona a fost locuită încă din antichitate fapt dovedit de rămășițele unui castru roman. Prima atestare documentară datează din 14 septembrie 1696. Oficiul Vamal din localitate asigura legăturile dintre Regat și Transilvania. Cu o populație de 8 932 locuitori, orașul se împarte în două zone urbanistice distincte: Bumbești, fostul sat Bumbești-Jiu, format din case cu arhitectură veche, și Valea Sadului care este un cartier de blocuri și unități comerciale construit în anii 1940 – 1950 pentru muncitorii de la fabrica de armament.

Orașul Târgu Cărbunești este situat în partea de nord-est a județului. În prezent are o populație de 8 034 locuitori. În anul 2013 aici s-a inaugurat cel mai mare parc fotovoltaic din țară construit pe o suprafață de aproximativ 50 hectare.

Orașul Turceni, cu o populație de 7 269 locuitori, este situat în nordul județului. Orașul s-a dezvoltat în jurul a două mari obiective industriale, respectiv Termocentrala Turceni și Hidrocentrala Turceni.

Orașul Tismana, cu o populație de 7 035 locuitori, își leagă existența de Mănăstirea Tismana situată în nordul localității, pe valea râului cu același nume. Pe lângă activitatea turistică, în localitate se produc covoarele Tismana și Oltenia, simboluri ale artei tradiționale oltenești. Un rol important în dezvoltarea localității îl joacă și hidrocentralele Sistemului Energetic Cerna – Motru – Tismana.

1.10 Monumente istorice, de arhitectură și artă, muzee, instituții culturale

 Rețeaua instituțiilor și așezămintelor culturale din județul Gorj cuprinde: un teatru – Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu” din Târgu Jiu, ansamblul artistic profesionist „Doina Gorjului”, 203 biblioteci din care 62 publice.

Cele mai vizitate muzee din județ sunt: Muzeul Județean Gorj „Alexandru Ștefulescu”, Muzeul Arhitecturii Populare Gorjenești de la Curtișoara, Muzeul Sătesc Lelești, Muzeul Sătesc Arcani, Casa Memorială Tudor Vladimirescu din satul Vladimir, Casa Memorială Ecaterina Teodoroiu din Târgu Jiu, Monumentul Proclamației de la Padeș. Un loc aparte îl ocupă Casa Memorială Constantin Brâncuși din satul Hobița, comuna Peștișani, declarată monument istoric, care este o replică a casei în care s-a născut Brâncuși. Ea adăpostește  în prezent obiecte care au aparținut familiei, o colecție de albume, scrisori, cărți și alte documente referitoare la viața și activitatea lui Constantin Brâncuși.

Din datele Direcției Județene pentru Cultură și Patrimoniu Național Gorj rezultă că în județ sunt înscrise pe lista monumentelor istorice un număr de 511 poziții care reprezintă: 46 monumente și situri arheologice, 352 monumente istorice, 4 ansambluri urbane, 24 monumente de for public și 28 monumente memoriale. Dintre acestea se remarcă Ansamblul Monumental „Calea Eroilor”, cuprins în patrimoniul UNESCO, din municipiul Târgu Jiu. Alte obiective specifice județului sunt culele, denumire care provine de la cuvântul turcesc kule (turn). Dintre aceste construcții specifice pentru supraveghere și apărare împotriva dușmanului se mai păstrează și azi: Cula de la Curtișoara, Cula Crăsnaru, Cula din Șiacu și Casa-culă din Glogova.

Cele mai importante lăcașe de cult sunt: Mănăstirea Tismana care datează din timpul domniei lui Vlaicu Vodă (1364-1377) fiind construită inițial sub forma unei bisericuțe de lemn de tisă. Mănăstirea Polovragi cu o vechime de peste 500 ani, ridicată inițial în anul 1505. A fost ulterior pictată în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, care este considerat al treilea ctitor al acesteia. Mănăstirea Crasna a fost întemeiată în anul 1636. Ansamblul cuprinde o biserică construită în stil bizantin cu pictura în frescă realizată în anul 1757. Mănăstirea Lainici, situată în defileul Văii Jiului, s-a dezvoltat în jurul unei biserici de lemn. Are picturi originale care se păstrează din anul 1817. Alte obiective înscrise în lista monumentelor istorice sunt: Biserica de lemn cu pridvor „Sfântul Vasile” din satul Pieptani, Biserica de lemn „Sfântul Ioan Botezătorul” din Fărcășești, Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Negomir, Biserica de lemn „Sfinții Împărați” din Curteana și Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” din Ceauru, una dintre bisericile de lemn de mare valoare arhitecturală și una dintre cele mai vechi de acest tip păstrate în județul Gorj.

 1.11 Obiective turistice și unități de cazare

 La 31 decembrie 2012 în județul Gorj activau 79 unități de cazare turistică, din care: 22 hoteluri și moteluri, 4 hosteluri, 7 cabane turistice, 2 vile turistice și bungalouri, 18 pensiuni turistice, 25 pensiuni agroturistice, un popas turistic, cu o capacitate totală de 2 509 locuri. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în anul 2012 a fost de 23,8 la sută.

 În județul Gorj, la Rânca (1 600 m), se află cea mai renumită stațiune de schi din Carpații Olteniei, situată la poalele Vârfului Păpușa, în Munții Novaciului din Masivul Parâng. Se remarcă de asemenea Stațiunea balneoclimaterică Săcelu care beneficiază de izvoare minerale sulfuroase, clorurate, iodurate, bromurate, indicate în tratarea mai multor afecțiuni.

 Pe lângă obiectivele antropice prezentate anterior, în județ se găsesc și o mulțime de obiective turistice naturale, din care menționăm:

 - rezervații naturale: Parcul Național Defileul Jiului, Rezervația naturală Piatra Cloșanilor, Rezervația naturală Piatra Sfinxul Lainicilor, Rezervația naturală Muntele Oslea, Rezervația naturală Parâng – Novaci, Rezervația naturală Pădurea Tismana – Pocruia, Rezervația naturală Dumbrava Tismanei;

- peșteri și fenomene carstice: Peștera Martel, Peștera Lazului, Peștera Gura Plaiului, Peștera Iedului, Peștera Muierii, Peștera Polovragi și Peștera Cloșani;

- chei pe văile unor râuri: Cheile Oltețului, Cheile Sohodolului, Cheile Galbenului, Cheile Corcoaiei, Cheile Șușiței, Cheile Pătrunsa, Cheile Gropului Sec;

- lacuri naturale situate în circuri glaciare: Lacul Mija, Lacul Gâlcescu;

 - lacuri de acumulare: Lacul Valea lui Iovan și Complexul lacustru Vaja – Clocotiș.

Sursa: Monografia Gorjului     www.bnr.ro

Bibliografie:

Ghinea, Dan - Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedică, București, 2002

Vlăsceanu, Gheorghe - Orașele României: mică enciclopedie, Editura Odeon, București, 1998

Institutul Național de Statistică, Direcția Județeană de Statistică Gorj - Anuarul statistic al Județului Gorj 2013

http://www.turistinfo.ro/judet-gorj/hoteluri-judet-gorj.html 

Colecţii: 92.500 documente de bibliotecă

¨ Carte cu caracter enciclopedic în limba română și în limbile engleză și franceză (Academica, The Millennium Library, Collection Nationale des Grands Auteurs, etc.)

¨ Fond de referință bogat: enciclopedii (Encyclopedia BRITANNICA, Encyclopedia UNIVERSALIS, Encyclopédie BORDAS, The WORDSWORTH Encyclopedia, enciclopediile         LAROUSSE: Les Grands Explorateurs, Les Grandes Inventions, Les Grandes Batailles, etc.), dicționare, tratate, atlase

¨ Volume cu autograf: Ștefan Cazimir, Nicolae Manolescu, Octavian Paler, Florea Firan,       Barbu Brezianu, Florin Zamfirescu, Doru Viorel Ursu, etc.

¨ Periodice românești și străine

¨ Abonamente la ziare şi reviste din domenii diverse, în limba română și în limbile franceză și engleză:     Adevărul, Ziaru Financiar, Gazeta de sud, România literară, Foreign Policy România,Tribuna Economică, Capital, Historia, L Histoire, Magazin Istoric, Forbes România, Știința și Tehnica, BBC Science Focus România, BIZ, Collections de l’Histoire,Les Cahiers Science & Vie, Foreign Affairs, Viva, Domus, Dilema Veche, Cultura, Biblioteca, Business Magazin, Elle, Harper s Bazaar, Psychologies România. Psychology Today, Cariere, Manager Expres, Harvard Business Review, Brands 4 Brands, Science humaine, Magazine Litteraire etc.

         ¨ Abonamente la ziare locale: Gazeta Gorjului, Gorj Domino,   Gorjeanul, Gorj Exclusiv, Impact în Gorj, Pandurul, Vertical, Scandal

          ¨ Legislaţie: Colecția Legislația României, Colecția Hotărâri ale Guvernului

          ¨ Monitorul Oficial (Partea I şi Partea a III-a)

          ¨ Baza de date informatizată Legalis 2.0

          ¨ Depozitul Legal (constituit din cărțile și publicațiile tipărite pe plan local de editurile și tipografiile gorjene)

¨ Un bogat fond local

¨ CD-uri, DVD-uri

 Vă oferă:

¨ Consultare pe loc

¨ Informaţii privind colecţiile secţiei prin   intermediul cataloagelor: alfabetic,       sistematic, pe titluri sau electronic

¨  Acordă asistenţă de specialitate şi             informaţii la cerere

¨ Acces la Internet şi baze de date prin         intermediul Calculatoarelor cu Acces Public din cadrul programului BIBLIONET

¨ Acces la catalogul electronic OPAC

¨ Activităţi şi evenimente culturale: expoziții, festivaluri, lansări, simpozioane, “Noaptea Bibliotecilor”, “Zilele culturii scrise în Gorj”, “Ceainăriile” Bibliotecii Județene, seminarii

¨ Servicii orientate pe grupuri ţintă:

 - Cursuri pentru utilizatori: curs IT

- Proiecte: “Poveştile oraşului”, “Biblioteca Județeană – promotor de servicii noi pentru bibliotecile din județ”

Calculatoare cu Acces Public