23 AUGUST

ECATERINA TEODOROIU, Falticska Oliver-Kriss, Tabăra de creație artistică și literară EROI PE CALEA EROILOR, 2018, Biblioteca Județeană ”Christian Tell” Gorj

ECATERINA TEODOROIU

EROINA DE LA JIU – EROINA-SIMBOL A PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL – O EROINĂ A ROMÂNIEI MARI

(născută Cătălina Vasile Toderoiu la 14 ianuarie 1894, Vădeni, astăzi cartier în componența municipiului Târgu-Jiu, România – d. 22 august 1917 lângă Panciu, România). A participat la Primul Război Mondial ca cercetaș, soldat și sublocotenent, la luptele de la Jiu, Filiași și Muncel.
_____
Miercuri, 22 august la ora 21.15, unităţile române sunt atacate şi surprinse descoperite de unităţi din Regimentul 40 Rezervă german. Pe timpul retragerii, sublocotenenta Ecaterina Teodoroiu a fost izbită în cap de două gloanţe de mitralieră pe Dealul Secului-Muncel.
– Jurnalul de operaţii din perioada 1 ianuarie-15 septembrie 1917, generalul Ernest Broşteanu: Miercuri, 22 august, la ora 21.15, inamicul a început un atac prin surprindere, cu patrule mari care s-au apropiat de tranşeele Regimentului 42/66 şi 43/49. Inamicul s-a servit pentru atacul său mai ales de grenade de mână şi mitraliere, în timp ce bombardiere de tranşee au tras asupra regiunii rezervelor noastre. Atacul a fost pe deplin respins la ora 21.30, producând pierderi inamicului prin focuri de mitraliere, grenade de mână şi baraj de artilerie. În această luptă am pierdut pe eroina noastră, voluntara Ecaterina Teodoroiu, care a căzut vitejeşte în capul plutonului ei, îmbărbătându-şi soldaţii”.

Pe 23 august, Ecaterina a fost citată prin Ordinul de Zi nr. 1al Regimentului Lupeni, comandat de colonelul Constantin Pomponiu, „pentru dragostea-i de ţară, pentru simţul rar al datoriei, pentru energia şi avântul cu care şi-a împlinit ceea ce socotea misiunea ei, până la jertfa supremă”, fiind dată ca pildă tuturor ostaşilor:„În timpul ciocnirii de ieri noaptea pe Dealul Secului a căzut în fruntea plutonului său lovită în inima ei generoasă de două gloanţe de mitralieră voluntara Ecaterina Teodoroiu din Compania a 7-a. Pildă rară a unui cald entuziasm, unit cu cea mai stăruitoare energie, aceea pe care unii au numit-o cu drept cuvânt «Eroina de la Jiu» şi-a dat jertfa supremă, lipsită de orice trufie, de orice deşartă ambiţie, numai din dragostea de a apăra pământul Ţării acesteia cotropită de duşmani. Ecaterina Teodoroiu a fost la înălţimea celor mai viteji apărători ai Ţării sale şi i-a întrecut prin puterea cu care, înfrângând slăbiciunea femeiască, a ştiut să dovedească vigoarea bărbăţiei de trup şi de suflet şi calităţile întregi ale unui ostaş îndrăzneţ, neobosit şi plin de entuziasmul de a se face folositoare cu orice preţ. Aceea care a luptat ca un viteaz din alte vremuri la Târgu Jiu, aceea care şi-a desfăşurat energia-i rară împotriva morţii albe care a secerat pe camarazii ei bolnavi de tifos exantematic porneşte din nou în luptă cu un avânt renăscut, cu nădejdea că va contribui şi ea la opera cea mare a revanşei la a cărei pregătire a luat parte foarte activă, conducând instrucţia. A căzut înainte de a ajunge la ţelul acestei revanşe. Şi-a dat viaţa cu simplitatea eroismului adevărat, nu pentru a obţine apoteoze de vorbe ci pentru că aşa cerea inima ei, pentru că aşa credea sufletul ei că se împlineşte datoria vieţii. Aceea care în vitejia ei comunicativă a murit în clipa când se descoperea spre a-şi îndemna ostaşii cu vorbele:«-Înainte, băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine!», are drept din clipa aceea la cinstirea veşnică a unui nume neuitat de camarazi”. ”Historia”

Înmormântată în Valea Zăbrăuciorului, pe frontul Mărăşeştilor, în ziua de 23 august 1917, osemintele Eroinei au fost aduse la Târgu-Jiu şi îngropate, la 4 iunie 1921, cu onorurile cuvenite, la eveniment participase şi poetul Octavian Goga, care a însoţit cortegiul

funerar de la gară până la primărie, unde a rostit un discurs emoţionant.

Planul realizării unui monument dedicat Ecaterinei la Târgu Jiu s-a concretizat însă mult mai târziu: abia în 1936, în Piaţa Victoriei din oraş, între clădirea Primăriei şi Catedrala ortodoxă cu hramul „Sf. Voievozi Mihail şi Gavriil”, a fost inaugurat Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu – opera Miliţei Pătraşcu, ucenica lui Constantin Brâncuşi, la recomandarea făcută de acesta Arethiei Tătărescu, preşedinta Ligii Naţionale a Femeilor Gorjene.

23 august 1944 – ÎNTOARCEREA ARMELOR

Într-un apel radiodifuzat către națiune și armată, Regele Mihai a proclamat loialitatea României față de Aliați, a acceptat un pretins armistițiu oferit de aceștia, a ordonat încetarea focului împotriva Aliaților și a declarat război Germaniei.

Evenimente

1244: Mercenarii musulmani ocupă Ierusalimul, care a fost definitiv pierdut de creștini.
1595: Bătălia de la Călugăreni, încheiată cu victoria armatelor munteano-transilvănene conduse de Mihai Viteazul.
1881: Prin Decretul nr. 2134, regele Carol I autorizează funcționarea în urbea Brăila a Muzeului științific (în prezent „Muzeul Brăilei”) și a bibliotecii publice, fondate din inițiativă privată.
1939: Germania Nazistă și Uniunea Sovietică au semnat Pactul Ribbentrop-Molotov, al cărui protocol adițional secret stipula împărțirea Europei de Est și Centrale între cele două puteri și a stat la baza declanșării celui de al Doilea Război Mondial.
1943: Ia sfârșit Bătălia de la Kursk, cea mai mare bătălie de blindate din toate timpurile
1944: Al Doilea Război Mondial: România a ieșit din alianța cu Puterile Axei, trecând de partea aliaților. Mareșalul Ion Antonescu, conducător al statului, a fost arestat în urma loviturii de stat organizate de regele Mihai I al României și s-a format un guvern condus de Constantin Sănătescu.
1944: Al Doilea Război Mondial: Marsilia este eliberată de aliați.
1948 Infiintarea consiliului mondial al bisericilor
1956: Înființarea Bibliotecii Centrale de Stat din București.
1973: Ilie Năstase devine lider mondial al clasamentului ATP, poziție păstrată timp de 40 săptămâni.
1989: Aproximativ două milioane de oameni au demonstrat în Țările Baltice în favoarea independenței față de URSS dându-și mâinile și formând un lanț uman de 600 km de la Vilnius la Tallinn.
1990: Proclamarea independenței Armeniei față de Uniunea Sovietică.
1991: Tim Berners-Lee cunoscut și ca TimBL deschide World Wide Web pentru noi utilizatori. Începuturile internetului.
Nașteri
1769: Georges Cuvier, naturalist francez (d. 1832)
1853: João Marques de Oliveira, pictor portughez (d. 1927)
1906: Alexandru Roșca, psiholog român, membru al Academiei Române (d. 1996)
1908: Arthur Adamov, dramaturg francez (d. 1970)
1912: Gene Kelly, actor și dansator american (d. 1996)
1924: Paul Everac, dramaturg român (d. 2011)
1927: Radion Cucereanu, autor de manuale și scriitor basarabean (d. 2018)
1930: Vera Miles, actriță americană
1948: Andrei Pleșu, filosof, scriitor și eseist român
Decese
1305: William Wallace, cavaler și erou național scoțian (n. 1272 – 1273)
1752: Grigore al II-lea Ghica, domn al Țării Moldovei (1726–1748) și al Țării Românești (1733–1735 și 1748–1752)
1917: Ecaterina Teodoroiu, „eroina de la Jiu” (n. 1894)
1926: Rudolf Valentino, actor de origine italiană (n. 1895)
1927: Nicola Sacco, anarhist american de origine italiană (n. 1891)
1927: Bartolomeo Vanzetti, anarhist american de origine italiană (n. 1888)
1982: Stanford Moore, biochimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1913)