BICENTENARUL REVOLUȚIEI DE LA 1821/ ANUL TUDOR VLADIMIRESCU (3)

”Tudor represinta un pas mai departe în concepția politică a libertăților naționale și populare în părțile acestea răsăritene. ” N. Iorga

”A doua zi, la 20 ale lui Ghenarie, sculându-se dintr’acel sat, au plecat cu toții spre orașul Târgul-Jiiului (tahtul ispravnicatului din Gorj) și, întâlnind pre drum pre vechilul vătafului de plaiul Horezului, ce venia la sărăfia județului Vâlcii cu galbeni doua mii si mai bine, l-au luat cu dânșii, d’impreuna, cu un plăiaș ce avea după, el, și Vineri, la 21 ale lui Ghenarie, ajungând pre la 12 ceasuri seara, în orașul Târgul-Jiiului, au tras drept la dumnealui vtori Logofăt Vasile Mongescu, sameșul județului, de unde despărțindu-se douăzeci de inși, au mers la conacul dumnealui Clucerul Dinicul Otetelesanu,  ispravnicul județului, de l-au ridicat cu mare zor și l-au dus la Slugerul Teodor. De la care cerând dumnealui Clucerul Dinicu ca să-i arate poruncile ce vor avea, au dat răspuns ca să meargă cu toții la satul Brădiceni, să întâlnească și pre dumnealui Căminarul Iorgu Văcărescu ispravnic (fiindcă lipsia dela tahtul ispravnicatului), și acolo, împreunându-i pre amândoi ispravnicii, li va arăta poruncile. Și așa, cu strajă, la poartă, la scară, și în foișor sezând pană, la patru ceasuri din noapte, și-au potcovit caii cu lumânarea noaptea și au îmbucat și câte ceva și d’a ‘n picioarele, arătând că au să meargă și la județul Mehedințiului ca să rădice și pre dumnealor ispravnicii de acolo. Apoi au plecat cu toțtii din târg, zălogind împreună și pe dumnealui Clucerul Oteteleșanu cu mare zor, și, mergând cale de trei ceasuri, au ajuns la o cârciuma a Stolnicului Viișoreanu, de au mas cu toții, făcând indestulă străjuire pană, a doua zi, Sâmbătă, când, ridicându-se cu toții, au mers la  satul Brădicenii, și, neaflând acolo pre dumnealui Căminarul Iorgu Văcărescu (fiindcă, prinsese noaptea de veste și se cacerdisise), și-au îndreptat cu toții drumul spre mănăstirea Tismanei, dimpreună și cu Clucerul Oteteleșanu.” (Izvoarele contemporane asupra mișcării lui Tudor Vladimirescu, cu o comunicare făcută de N. Iorga, membru al Academiei Române, Librăriile ”Cartea Românească și Pavel Suru, 1921, București)

”În ziua de 21 (ianuarie) a ajuns la Târgu-Jiu. A poposit lângă casele lui Vasile Moangă, unde este
 astăzi statuia (Tudor Vladimirescu) și unde atunci era sediul isprăvniciei județului Gorj. Ispravnici erau Dinicu Oteteleșanu și Iorgu Văcărescu.” (Personalități gorjene de-a lungul istoriei, Editura Fundației

”Premiile Flacăra – România” București, 2000)

MONUMENTUL LUI TUDOR VLADIMIRESCU

Dăm pe pagina I-a a ziarului nostru o schiță, cât se poate de exactă, după monumentul ce le va desvălui zilele acestea la Târgu-Jiu, în memoria marelui luptător pentru libertate, Tiâudor Vladimirescu. Amicul nostru, distinsul artist d. Al. Satmary, a avut gentilețea să ne facă schița.
Iată istoricul acestui monument:
La 1894, Decembrie 7, câți-va studenți universitari, toți născuți în T.-Jiu, împreună cu d. farmacist Bălăcescu, au format un comitet de inițiativă pentru a ridica un monument național lui Tudor Vladimirescu, eroul de la 1821.
Bălăcescu, a fost însărcinat a face pe casierul, și a conduce toată activitatea pentru reușita scopului, fiind și delegat a semna pentru comitet. Comitetul se compunea din: Doctorul I. Bălăcescu; Dr. Adrian Poenaru; Numa Frumușanu, avocat; Const. Bălăcescu, oficer regim. 4 Roșiori; Const. Poenaru, avocat, toți studenți universitari pe atunci; și D. Bălăcescu, farmacist-proprietar. După constituirea comitetului s-au împărțit 3027 de liste de subscripție în toată țara, făcându-se apel la tot ce are țara mai cult și mai de inimă.
După 4 ani de așteptare, după diferite rugăciuni, diferite anunciuri prin ziare, nu s-a primit la casierie decât a 80aparte din listele trimise care represintau în total suma de aproape șase mii de lei. D. D. C. Bălăcescu, care avea toată respunderea morală și materială în acest greu angajament, vîzând că nu poate spera în subscrieri a recurs prin persoane sus puse și la d-nii deputați ai județului Gorj: D-nii ion C, Brătianu, Titu Frumușanu, Dincă Schileru, având sprijinul d-lui Prim-Ministru, Dimitrie Sturdza, care a arătat multă bună-voință, așa că la 13 Martie a.c. s-a promulgat legea prin care Camera Deputaților a venit în ajutorul monumentului cu suma de 30000 lei. Mulțumită bunei-voințe din partea d-lui ministru Pherychide, a d-lui A. Moschuna, secretar general la interne, acești bani au fost puși la dispoziția comitetului prin intermediul d-lui Primar al orașului T.-Jiu, d. Titu D. Frumușanu care a pus mult interes pentru realizarea scopului înalt.
D-nul sculptor C. Bălăcescu, tot Gorjan, un eminent artist, a fost angajat cu executarea monumentului. D-sa pentru suma de 31.000 lei, punea la dispoziție statuia în bronz, ridicată pe piața din fașa gimnasiului Tudor Vladimirescu, din T.-Jiu. D-nul sculptor C. Bălăcescu (născut în comuna Bolboși din județul Gorjiu, nu este rudă cu nici unul din familia Bălăcescu din comitet) a lucrat toate piesele din care se compune statuia în atelierul seu din Milano. Dacă guvernul nu venea în ajutor cu suma de 30.000 lei, comitetul de inițiativă era expus a nu-și realiza marele scop; căci indiferența noastră, a Românilor, pentru fapte ca acestea este de necrezut.
Statua are următoarele dimensiuni; soclul de 4 jum. m., corpul lui Tudor de 2,70 m. cu steagul de ține în mână, leul, mărime naturală, în total peste 7 metri.
Ziua înaugurărei nu s-a fixat, dar va fi la primăvară, din causă că nu e termiantă piața pe care se va ridica monumentul. Se crede că vor participa la inaugurare M. S. Regele, A. S. R. Principele Ferdinand și mai toți d-nii miniștrii. Se va publica la timp programul.
S-au făcut și două formate medalii comemorative, care se vor împărții atunci. Soclul s-a aranjat deja în T. Jiu zilele din urmă și s-a început montarea statuei.
Noi ne-am făcut, cei d-întâi din ziarele din țară, plăcerea a da o schiță foarte exactă a monumentului, precum și detaliile.
Ca încheere credem nimerit a aduce, în numele tuturor românilor, felicitări călduroase comitetului de inițeativă, și, în special, d-lui farmacist D. Bălăceanu, fără de a cprei energie, remânea monumentul și până azi în atelierele turnătoriei din Milano. (reporter)
(Foaia populară, No. 39, 29 Noiembrie 1898, publicație septemanala. Director Ilie Ighel Deleanu, Redacția: str. Doamnei, 19, București)