DIN CUFĂRUL BIBLIOTECII: “Înfrânt nu ești atunci când sângeri și nici când ochii-n lacrimi ți-s, cele mai crâncene înfrângeri sunt renunțările la vis.” RADU GYR

RADU GYR (pseudonimul literar al lui Radu Demetrescu; n. 2 martie 1905, Câmpulung, România – d. 29 aprilie 1975, București, RS România) a fost un poet, dramaturg, eseist și ziarist român. O perioadă a fost asistent universitar la catedra de estetică a profesorului Mihail Dragomirescu apoi, conferențiar la Facultatea de Litere și Filosofie din București.
Talentat, scrie versuri de la vârsta de 10 ani. La 14 ani dă la iveală poemul dramatic ”În munți”. Termină strălucit Liceul ”Carol I”. Urmează cursurile Facultății de Litere și Filozofie din București. Devine asistent, apoi conferențiar la Catedra de Estetică și Critică Literară, la profesorul Mihail Dragomirescu. Publică mai multe volume, precum Cerbul de lumină, Cununi uscate, Corabia cu tufănici, Poeme de război, Balade.
A pătimit aproape 20 de ani de detenție politică, fiind închisalături de alte mari personalități ale culturii române.
”Un destin tragic, marcat de repetatele și lungile detenții politice, mai ales ultima, în condiții greu de imaginat, a avut Radu Gyr (1905-1975), pe care o istorie literară liberă de comunism l-a definit, cu bună dreptate, ca poet al închisorilor. Lirica sa, de profundă vibrație a durerii și umilințelor suferite nu poate fi judecată doar prin prisma legilor estetice întrucât ea reprezintă și ilustrează deplin, un veritabil document, mărturia calvarului demnității umane supusă interdicției de exprimare și manifestare exercitată de regimuri dictatoriale, de orice natură.” Constantin Cubleșan, în Tribuna)

https://tribuna-magazine.com/poeziile-din-inchisoare-radu-gyr/

”Atanasie  Berzescu:  După primele  întâlniri gâtuite  de  emoție  în  care  abia reușeam   să   articulez cuvintele am   prins îndrăzneală   și   l-am întrebat  cum scrie poeziile și cum face să le țină minte pe toate. „Pai, uite cum!”, mi-a răspuns el râzând de curiozitatea mea. „Stau în pat pe spate și mă uit în plafon. Fiind alb, mi-l închipui hârtia mea. Acolo, în fața ochilor, scriu versurile, așa cum vin ele din inspirație. Și așa, strofă cu strofă, până termin poezia. Când ies afară, la plimbare, îl iau pe unu ldintre voi și-i spun poezia făcută în cameră. Cel care m-ajută mai mult este Relu Stratan. El este biblioteca mea. El știe toate poeziile mele de aici. Mai sunt și alții care le învață, cum este Gili Ioanid. Dacă se întâmplă să moară unul, să rămână altul care să le scoată afară”. Rămân cu tristețea că noile generații nu-l cunosc pe acest mare poet și nu își înfrumusețează spiritul cu această poezie de o sensbilitate și trăire cum nu se întâlnește decât la marile genii.” https://www.activenews.ro/cultura/29-aprilie-46-de-ani-de-la-moartea-marelui-Radu-Gyr-Poetul-care-L-a-coborat-pe-Iisus-in-celula-109385