Pasărea Măiastră și Regina cântecului românesc

Maria Tănase (n. 25 septembrie 1913, București, România – d. 22 iunie 1963, București, România), interpretă română de muzică populară, ușoară, lăutărească, romanțe și teatru de revistă. A fost supranumită Pasărea măiastră, de către Nicolae Iorga, în anul 1938. Artista s-a născut, în mahalaua Cărămidarilor din București (azi zona Palatul Copiilor–Parcul Tineretului), Regatul României, fiind al treilea copil al Anei Munteanu, originară din comuna Cârța, județul Sibiu (Țara Făgărașului) și al florarului Ion Coandă Tănase (1877-1958), din satul Mierea-Birnici, jud. Dolj (azi Mierea, com. Crușeț, jud. Gorj), de pe valea Amaradiei. A avut o soră și un frate: Aurica (n. 1910) și François (zis Franz, n. 1911). (Wikipedia.ro)
Fiind sigură pe calitățile ei vocale reușește la 21 de ani să se angajeze la Teatrul de Vară Cărăbuș, condus de marele actor Constantin Tănase, pe care l-a cucerit cântând o doină.
La 25 de ani, Maria Tănase era o voce care se auzea peste tot în România. Își câștigase deja notorietatea la Viena, oraș unde imprimă primele cântece populare la Casa de Discuri “Columbia”, având un repertoriu extrem de vast ce-a cuprins cântece din toate regiunile României și din toate categoriile: doine, cântece de leagăn, de joc (hore, sârbe, învârtite, jienești), de dragoste, de petrecere, lăutărești, satirice, bocete.
Debutul propriu-zis a avut însă loc o dată cu prezentarea unui program radiofonic de piese folclorice, în cadrul programului de cântece românești “Ora satului” în data de 20 februarie 1938, care a inclus melodiile “M-am jurat de mii de ori”, “Ce-i mai dulce ca alvița”, “Cine iubește și lasa”, “Geaba mă mai duc acasă”, “Marie și Mărioara”, “Când o fi la moartea mea”.
Începând cu 1939 se deschide activitatea internațională a talentatei interprete. Maria Tănase și Grigoraș Dinicu sunt desemnați “ambasadori ai muzicii populare românești” la expoziția internațională de la New York.
Tudor Arghezi scria că nici diavolul nu calcă silabă românească și cântarea ca Maria Tănase, iar Sadoveanu spunea că se regăsește cu tot ce e mai bun în el în toate melodiile ei.
Cântecele maramureșene („horile”) Tulnicul, Toderel și Doina din Maramureș sunt preluate de Maria Tănase din repertoriul Victoriei Darvai, una din elevele și sursele de inspirație ale artistei.
În anul 1963, Maria Tănase află în timpul unui turneu că suferă de cancer la sân și că trebuie să se opereze de urgență.
Ultimul spectacol susținut de Maria Tănase a fost la Hunedoara. Răpusă de boală, Maria Tănase moare câteva zile mai târziu, la nici 50 de ani, pe 22 iunie 1963, în casă natală.
Maria Tănase a fost supranumită Pasărea Măiastră și Regina cântecului românesc.
(folclor-romanesc.ro)