ALIANȚA CU FILOSOFIA

Filosofia înseamnă în primul rând istoria ei, dar şi cercetare nouă, contributivă; titlurile editurii cuprind opere fundamentale, istorii şi tratate, teme de interes teoretic (metafizică, ontologii şi logică, filosofia ştiinţei, estetică) sau subiecte de interes acut (etică, filosofie socială şi politică, antropologie filosofică, filosofie român… ( Editura PAIDEIA)

Evenimentele istorice se succed temporal, cele prezente petrecându-se, cele viitoare actualizându-se. Istoria individualelor (evenimentelor) este, așadar inversă: viitor, prezent, trecut. Aceea generică însă este anabasică, prezentul fiind devenire a trecutului și amândouă dau sens viitorului. Succesivist, temporal, istoria pare a fi contrapunctată fiind, deopotrivă, antiquitas și modernitas, ceea ce a fost și ceea ce este, ceea ce a fost nu mai este, iar ceea ce este nu va mai fi. Prezent care se poate petrece neîntrerupt, istoria, așadar, avea sa fie veche și modernă.

„Filosofia românească în forma ei cultă nu există. Și e probabil că nu va exista încă multă vreme de aici înainte… În filosofia noastră lucrează, pentru moment, doctori și profesori. De multe ori eminenți, unii și alții. Respectabili adesea, în cel mai cald înțeles al cuvântului. Dar, totuși, în primul rând, doctori și profesori. Oameni cu un anumit facies intelectual, a cărui cea mai de seama caracteristică este livrescul. Poate ca în nicio țară europeană gândul scris și mai ales cartea — mare — nu terorizează pe cugetători mai mult ca la noi” (Nae lonescu, Filosofie românească în Neliniștea metafizică, p. 103).

“Pentru a fi, pentru a putea fi legitimată o filosofie cel ce o face ar trebui să ia seama de câteva reguli (caracteristici): „1. Existența unei activități de filosofare autentică și originară printre români, născută din motive românești; 2. Mediul de difuzare a ideilor, cu instrumentele, cărțile, revistele de filosofie; 3. … problematica și sistematica filosofiei, adică șirul de întrebări și de răspunsuri considerate, obiectiv, în ele însele.” (Mircea Vulcănescu, Pentru o noua spiritualitate românească I, p.190).( https://www.esteto.ro)