CONSTANTIN BĂLĂCESCU

Sculptor

(18 apr. 1865, Bolboşi, Gorj – 3 iulie 1913)

Rămas orfan de părinți a fost întreținut de o rudă din Craiova, unde a învățat și a absolvit Școala de Arte și Meserii. La expoziția vernisată în 1888, odată cu absolvirea școlii, de față a fost regele Carol I, care a cumpărat bustul ce-l reprezenta, sculptat de tânărul absolvent Bălăcescu.

Urmează cursurile Academiei de Belle-Arte din Veneţia (1892-1894) şi ale Academiei din Milano (1894-1897). A participat la Expoziţia organizată de Academia Română, la Bucureşti, în rotonda Ateneului împreună cu Oscar Obedeanu (1888), la Expoziţia Societăţii cooperatorilor din ţară, unde a obţinut medalia de argint (1894), la Expoziţia artiştilor în viaţă (1889); în 1900, la Expoziţia Universală de la Paris, primind medalia de bronz.

În anul 1898, sculptorul a turnat bustul de bronz al revoluționarului Tudor Vladimirescu, care a fost amplasat la Baia de Aramă (1895). Interesat de tema Tudor  Vladimirescu, sculptorul gorjean Constantin Bălăcescu, a revenit în țară și s-a dedicat realizării monumentului din Târgu-Jiu. În noiembrie 1898 monumentul a fost instalat în incinta Gimnaziului Real, care poartă numele merelui revoluționar gorjean.

A mai expus lucrări în vitrina ziarului L’independence Roumaine (1897-1899). A fost profesor de sculptură şi modelaj la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi (din 1906), la Şcoala de Belle-Arte din Bucureşti (din 1911). A fost numit sculptor pe lângă Comisiunea Monumentelor Istorice, pentru realizarea unor mulaje în ghips de pe ornamentaţiile şi sculpturile decorative ale ornamentelor noastre naţionale, pe seama Muzeului Administraţiei Casei Bisericii (1911). Din lucrările sale amintim: Tudor Vladimirescu (1901) executat în marmură de Carrara, Bustul lui Gheorghe Chiţu (bronz 1903), Bustul lui Grigore Cobălcescu (marmură 1903), Bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza (bronz, 1903); Monumentul lui Mircea cel Bătrân, de la Tulcea, iar după moartea lui Giorgio Vasilescu, a preluat şi definitivat Monumentul Independenţei. Un capitol aparte în opera lui C. Bălăcescu îl ocupă lucrările funerare, din care trebuie amintite: Monumentul Sofiei Mavrodin (1905-1906), Statuia copilului Giorgica Iliescu (1898) şi altele. Între anii 1906-1913, cele mai importante lucrări ale sale au fost: Bust în marmură reprezentând tip şi port din Munţii Gorjului şi basorelieful Lupta de la Călugăreni, primul fiind distins, la Salonul oficial din 1909, cu premiul al III-lea şi la Salonul oficial din 1911, cu premiul al II-lea. Apreciat prin instruirea cîștigată la școlile absolvite și cunoscut prin devotamentul pentru profesiunea artistică aleasă, Constantin Bălăcescu a fost numit în anul 1906 profesor de sculptură și modelaj la Școala de Arte Frumoase din Iași, iar în anul 1911 a fost transferat la Școala de Belle – Arte din București, activând până în 1913, când a murit.

Principala operă sculpturală a Bălăcescu a fost ”Monumentul Tudor Vladimirescu” de la Târgu-Jiu. Dorința de a ridica o statuie a eroului național Tudor Vladimirescu la Târgu-Jiu a fost exprimată la 6 martie 1877 de Francisc Milescu, fost primar al orașului, printr-un raport adresat Consiliului orășenesc. Acesta s-a ocupat de găsirea artistului. La București, sculptorul Storch chiar a schițat statuia. Frumoasa inițiativă nu s-a materializat din cauza războiului pentru independență.

În anul 1895 la Târgu-Jiu s-a creat un comitet al ”Tinerimii universitare române, reprezentat printr-un complet compus din fiii Gorjului” M. Poenaru, I. C. Bălăcescu – doctoranzi în medicină; C. Ștefănescu – Rucă – student la litere și drept și D. C. Bălăcescu – farmacist, care a luat ințiativa ridicării statuii lui Tudor Vladimirescu la Târgu-Jiu. Membrii comitetului de inițiativă au anunțat Primăria orașului că ”făcând apel la talentul sculptorului din Milano (Italia), Constantin Bălăcescu, român ce face multă onoare patriei sale, am convenit prin contract ca, în schimbul sumei de 5.000 lei, aceasta să lucreze și să așeze pe locul ce se va stabili, monumentul în bronz și marmoră al ilustrului nostru conjudețean Tudor Vladimirescu. ”Pentru ridicarea monumentului care să-i eternizeze memoria în județul său natal, comitetul a cerut să se prevadă în bugetul comunei urbane Tg-Jiu o sumă oarecare și să aleagă locul unde va fi amplasată statuia.

Conform cercetătoarei Florina Popescu, din dos. 5/1896 al fondului Primăriei oraș Tg-Jiu, a rezultat că în bugetul comunei urbane pe anii 1896 – 1897, la art. 59 – diverse cheltuieli, s-a prevăzut suma de 2.000 de lei drept subvenție ”pentru statuia lui Tudor Vladimirescu, care se lucrează pentru una din piețele orașului de sculptorul Constantin Bălăcescu, la Milano”.

Statuia, inspirată sculptorului de tabloul realizat de Theodor Aman, a fost ridicată la Târgu – Jiu, probabil în noiembrie 1898, pe locul unde eroul de la 1821 a poposit cu pandurii săi înainte de a pleca la 21 ianuarie, spre Tismana și Padeș.

Inaugurarea statuii s-a făcut în anul 1900. ”Monumentul Tudor Vladimirescu” se compune dintr-un soclu din bucăți mari de stâncă pe care au fost fixate statuia din bronz reprezentând pe Tudor, un leu, un scut, o ramură de palmier, un fragment de coloană, steme și plăci cu diverse inscripții și basorelieful ”Trecerea Oltului”.

Tot un omagiu adus de Constantin Bălăcescu locurilor natale este și sculptura ”Cap de țărancă” realizată în anul 1912, care a avut ca model o tânără fată din Tismana, îmbrăcată în costum țărănesc.

Moartea prematură a sculptorului, aflat la vârsta maturității creatoare, ne-a vitregit de alte valoroase opere de artă ale celui care a reprezentat un moment important în evoluția plasticii românești în perioada de hotar dintre secolele al XIX-lea și al XX-lea.

Bibliografie:

Aremia, V.; Bobocescu, V, – ”Personalități gorjene de-a lungul istoriei”, Ed. Fundației ”Premiile Flacăra”, București- 2000;

Popescu, Florina – ”Un sculptor gorjean: C.Bălăcescu(1865 – 1913)”, în revista ”Litua”, nr. 1, Tg-Jiu, 1978.

Șerban, Al. Doru – ”Vremelnic trecători prin Gorj”, Ed. Măiastra, Târgu-Jiu, 2008.