CONSTANTIN STANCIOVICI BRĂNIȘTEANU

S-a născut la 16 aprilie 1815 în București, la Hanul Șelari. Tatăl său, Stanciu, a fost ajutor de calemgiu (copist) la Visterie, iar mama, Bălașa, era fiica unui prăvăliaș de la Curtea Veche.

         Constantin Stanciovici Brănișteanu a învățat la Școala ”Sf. Sava” și la Școala Slobodă de la Golești, având între dascăli pe renumiții Gheorghe Lazăr, Ion Heliade Rădulescu, Aaron Florian, Eufrosin Poetca, Gemilie, Vâlceanu, Petrache Poenaru ș.a. La 1 aprilie 1832 Petrache Poenaru, gorjean de origine, care era directorul Eforiei Școalelor, apreciind capacitatea și sârguința absolventului Constantin Stanciovici, l-a numit profesor public la Școala Națională începătoare din Târgu-Jiu. Acesta s-a deplasat la reședința Gorjului cu căruța poștei, fiind însoțit de deputatul Barbu Viișoianu. La 16 aprilie 1832 noul profesor a vizitat cele două școli de panachizi, ce funcționau pe lângă Biserica Domnească și pe lângă Biserica Sfinții Apostoli, pe care le-a desființat, punând bazele Școlii Naționale Începătoare din Tg-Jiu, care s-a deschis la 17 aprilie 1832, cu 170 cursanți, băieți și fete. La începerea cursurilor Școlii au fost prezenți ocârmuitorul Picu Cătuneanu, prezidentul Magistratului Răducan Sărdănescu, alți membri ai acestuia și un mare număr de locuitori, părinți și copii din Tg-Jiu. Prințul Kiselleff l-a vizitat la Școală și a fost foarte mulțumit de răspunsurile elevilor, dar și de măsurile întreprinse de profesorul lor de numai 17 ani, în privința deschiderii și funcționării Școlii Naționale Începătoare. Drept recompensă Constantin Stanciovici Brănișteanu a fost premiat.

Începând cu anul 1838, Constantin Stanciovici Brănișteanu a funcționat dascăl la cursurile de candidați învățători pentru școlile sătești din Gorj, contribuind astfel la deschiderea a peste 150 de asemenea așezăminte școlare. În perioada anilor 1838 – 1839, în timp ce era dascăl la Școala Normală (cursurile de candidați – învățători) Constantin Stanciovici Brănișteanu a avut-o impresionantă (prin conținut și volum) corespondență cu Eforia Școalelor, care a lămurit multe dintre problemelor începutului școlilor normale.

          În perioada 1841 – 1848, Constantin Stanciovici Brănișteanu a activat la Școala Națională din Slatina, unde a fost trimis de Eforia Școalelor, în locul său fiind numit Nicolae Alexandru Popescu – Craiovescu.

         În februarie 1849, s-a întors la Tg-Jiu, unde, în anul 1850, a fost ales președinte de Magistrat, funcție reânoită în perioada 1855 – 1857. Cât el s-a aflat în această funcție, Tîrgu-Jiul a cunoscut mai multe schimbări edilitare. Din dispoziția sa au fost tăiați arinii din zăvoiul sălbatic aflat între cele două Jiuri, s-au plantat tei, s-a ridicat o clugărie și s-a construit un chioșc pentru bufet. De altfel, anul 1856, în timp ce Constantin Stanciovici Brănișteanu era președintede Magistrat, s-a înființat Grădina Publică (Parcul Central), după planurile serdarului D. Pleșoianu. Pe o perioadă scurtă, i s-a încredințat funcția de judecător, iar între anii 1860 – 1864 a fost inspector al Externatului de Fete ”Săvoiu”.

În anul 1864, conform Legii Administrative, promulgată de domnitorul Alexandru Ioan Cuza, C. Stanciovici Brănișteanu a fost ales primar (primul primar al Târgu-Jiului), îndeplinind această funcție, în anul 1868 și din nou în perioada 1890 – 1891, una de referință prin realizarea de dotări edilitare în oraș și pavarea străzii cu piatră cubică., darea în folosință a Gării CFR,  Podului de fier de peste Jiu, înființarea Gimnaziului Real Târgu-Jiu etc.

De menționat că în anul 1840 Constantin Stanciovici Brănișteanul a intrat în politică fiind pe rând cilen de magistrat (membru al magistratului), iar în anii 1846 și 1847 secretar particular al generalului Gheorghe Magheru.

În timpul revoluței din 1848, a organizat și condus întruniri și demonstrații, citind și explicînd în iunie 1848. Proclamația de la Islaz. Din tabăra revoluționară de la Râureni a asigurat legătura dintre Gheorghe Magheru și Guvernul din capitala țării. A activat și la Slatina, unde anterior mișcării revoluționare a îndeplinit funcțiile de director al Școlii Normale și de revizor al școlilor sătești din jud. Olt. Ca participant la revoluție, Constantin Stanciovici Brănișteanu a cunoscut pe mulți dintre principalii ei conducători: Ion Heliade Rădulescu, generalul Christian Tell, Ștefan Golescu, căpitanul Emanoil Pleșoianul, Popa Șapcă ș.a.

În îndelungata sa viață trăită în Târgu-Jiu, a fost martorul ori participantul activ al atâtor evenimente memorabile (Unirea Principatelor Române) Cucerirea Independenței ce Stat, declararea țări ica regat(, a cunoscut personalități politice (Vasile Lascăr, V. Moangă, Barbu Gănescu ș.a. ), ori culturale (Nicu D. Miloșescu, Iuliu Moisil, Alex. Ștefulescu, Aurel Diaconovici, Emanoil Părăianu, Witold Rolla Piekarschi, Franț Milescu ș.a.). Tot lui i se atribuie cel dintâi spectacol de teatru din Târgu-Jiu, la 30 august 1834, punând în scenă piesa ”Regulus” de Josef Heinrich von Collins, prezentată de ziua onomastică a domnului Alexandru Dimitrie Ghica, în holulșșcolii Naționale, care-și desfășura activitatea cu chiri ăn casele Uței Mălădrăscu de pe Ulița Domnească (azi str. Tudor Vladimirescu).

S-a căsătorit în anul 1838 cu Catinca Sâmboteanu, cea care tradusese piesa de teatru ”Meropa” de Voltaire, pe care Stanciovici a pus-o în scenă cu elevii săi.

Personalitate marcantă pentru viața socială și culturală a Târgu-Jiului din secolul al XIX-lea, Constantin Stanciovici Brănișteanu este recunoscută ca deosebit de importantă în reliefarea către modernitate.

Bibliografie:

Ștefulescu, Alex. – ”Istoria Târgu-Jiului”, Tip. N.D. Miloșescu, Târgu-Jiu, 1906;

Capoi, Ion – ”Zmeul de hârtie”, Ed. CJCPCT Gorj, Târgu-Jiu, ed. I 2004, ed. II 2006.