DIN CUFĂRUL CU ARTĂ: VINCENT VAN GOGH – 170 – „ÎMI VISEZ PICTURA ȘI ÎMI PICTEZ VISUL.”

Din bogata colecție de cărți și albume a Secției de artă a Bibliotecii Județene „Christian Tell” Gorj, ca o invitație la cunoașterea creației și creatorilor din domeniul artelor, vă propunem să ne amintim de pictorul Vincent van Gogh – la împlinirea a 170 de ani de la nașterea extraordinarului pictor, azi, 30 martie (dar nu numai azi!)

 Vincent Willem van Gogh, (născut la 30 martie 1853, Zundert, Olanda — mort la 29 iulie 1890, Auvers-sur-Oise, lângă Paris, Franța), pictor olandez, considerat în general cel mai mare după Rembrandt van Rijn și unul dintre cei mai mari postimpresionişti. Culoarea izbitoare, pensularea emfatică și formele conturate ale operei sale au influențat puternic curentul expresionismului în arta modernă. Arta lui Van Gogh a devenit uimitor de populară după moartea sa, mai ales la sfârșitul secolului al XX-lea, când opera sa s-a vândut cu sume record la licitații din întreaga lume și a fost prezentată în expoziții de succes. (britannica.com)

_________________

Postimpresionism

„Acest nume a fost inventat de Roger Fry, un critic britanic, cu ocazia sărbătorii din Londra, în 1910, a unei expoziții de picturi de Vincent van Gogh, Paul Gauguin și Paul Cézanne. (…) Postimpreșioniștii sunt pictorii care au prezentat o viziune subiectivă asupra lumii și au refuzat să o reflecte fidel. (…) Paul Cézanne a definit acest lucru în felul următor: o operă de artă care nu a început cu emoțiile nu este o operă de artă.  (Roger Morrison)

_________________

”Cel mai bun lucru este să păstrezi viu în orice împrejurare, în orice loc și oricând, gândul la Dumnezeu, și să-ți dai silința să ajungi la deplina Lui cunoaștere. E bine să stăruiești în a crede că totul e minunat, mai minunat decât am putea noi înțelege, căci acolo se află adevărul. E bine să-ți păstrezi sensibilitatea, bunătatea și simplitatea inimii, deși uneori trebuie să ascunzi toate astea, căci adesea e necesar; e bine să cunoști temeinic lucrurile care le rămân ascunse ochilor prudenți și rezonabili, dar care te apropie în mod firesc de oamenii săraci și simpli, de femei și copii. Căci ce poți învăța, care să fie mai de preț decât ceea ce a dăruit Dumnezeu de la sine oricărui suflet omenesc, ceea ce trăiește, iubește, speră și crede în străfundul fiecărui suflet, afară numai dacă acest ceva nu a fost nimicit cu bună știință.” (Vincent van Gogh – Scrisori către fratele său)

__________________________

„În picturile mele vreau să spun ceva mângâietor, la fel cum muzica aduce mângâiere.„

„Ne îndeletnicim cu o artă prin care creăm lucrări valabile nu numai pentru timpurile noastre, ci care pot fi continuate de cei ce vor veni după noi… În viitor va exista o artă care va trebui să fie atât de frumoasă, atât de tânără, încât chiar de-ar fi să-i jertfim propria noastră tinereţe, ea ne va dărui în schimb o linie plină de seninătate”. (Vincent Van Gogh în Almanah “Convorbiri literare”)

„Nu am nicio vină că tablourile mele nu se vând. Va veni însă timpul când oamenii vor recunoaşte că ele valorează mai mult decât banii pe vopsele.”