TEATRUL SENZORIAL ”LABIRINT”

15 martie 2017, Târgu-Jiu, la Biblioteca Județeană ”Christian Tell, Gorj – Teatrul Senzorial Labirint prezentat de Clubul de lectură și creație al Colegiului Național ”George Coșbuc” din Motru, prin parteneriatul dintre cele două instituții gorjene. 20 de elevi – actori și regizorul – profesoara Rodica Păuna, directoare a CNGC, au realizat un act artistic de o factură deosebită. Titlul PRIVEȘTE… PÂNĂ VEI VEDEA! este o reiterare a îndemnului brâncușian către modalitatea de a lua contact cu arta oferită e el, de a descoperi transfigurările întruchipării în forme esențiale. Evenimentul s-a desfășurat sub auspiciile unui omagiu continuu către CONSTANTIN BRÂNCUȘI.  

„Este un teatru neconvențional, interactiv, senzorial, mai puțin experimentat în România, în care e modificat rolul spectatorului care, din asistent și observator pasiv, devine participant, actant. Spectacolul se realizează pentru câte un om, iar intrarea este individuală și se traversează un traseu labirintic de-a lungul căruia este pus în situații interesante.(cult-ura.ro)

«Viața și opera lui Brâncuși» descoperită de cei care s-au lăsat călăuziți prin Labirintul conceput  de senzaționalii făuritori de repere senzoriale sau forma de a fi părtaș la drumul parcurs de genialul sculptor, de la rostuirea sinelui în rostirea unei matrice artistice inedită – o cale deschisă către nesfârșire.  

Surprindere, minunare și zbor – etape ale trăirilor oferite participanților la această reprezentație de către membrii Teatrului Labirint cu talent și pricepere acumulată în nenumărate repetiții sub coordonarea profesoarei Rodica Păuna.

…………………………………………………………………………………………………………………………………………..

Pentru cei care încă nu au înțeles că descifrarea acestui act artistic nu se poate face decât prin participare efectivă, povestirea lui ante festum însemnând încetare rostului acestuia, iată câteva borne spre înțelegere:

SENZORIÁL, -Ă, senzoriali, -e, adj. 1. Care privește organele de simț, care se realizează prin simțuri. 2. (Fiziol., Psih.) Care are legătură cu producerea senzațiilor sau cu receptarea stimulilor externi sau interni; senzitiv (1). [Pr.: -ri-al] – Din fr. sensoriel. (DEX ’09)

”… trăim într-o lume nebună şi am ajuns să ni se pară că e normal aşa, că e normal să trăim ca pe Facebook, să iubim virtual, că e normal să facem călătorii iluzorii pe o hartă, în loc să facem călătorii cu piciorul. Am ajuns să trăim ca nişte marionete. Dacă am fi trăit acum 100 de ani şi scria Jules Verne despre noi eram în plin SF şi noi am ajuns să credem că asta este normalitatea şi cred că vine momentul măcar în artă să ne oprim, să respirăm, să ne gândim la noi înşine, să ne acoperim privirea exterioară ca să ne accesăm vederea interioară şi să ne amintim de noi”, a declarat conf. univ.dr. Ana Maria Nistor, scenarist, citată de Ilinca Nazarie într-un articol în Mediafax.ro, care se referea la o experiență din 28 ianuarie 2017, la Iași, acolo unde a avut loc o reprezentație (dacă o putem numi așa!) cu o piesă de teatru senzorial, după romanul „Eseu despre iubire” de Jose Saramago