Arca Memorie: Dorin Tudoran (n. 30 iunie 1945 Timișoara)

Dorin Tudoran (n. 30 iunie 1945, Timișoara) este un blogger, eseist, poet, publicist și disident politic român.

”Şi toate declaraţiile începeau cu cine sunt, când m-am născut, de parcă nu ştiau. Apoi venea întrebarea procurorului sau a securistului deghizat în procuror: “Dar dumneata din ce trăieşti?” “Mă ţine nevasta acasă”. “Păi, şi nu-ţi e ruşine?” “Ba da, dar n-am ce să fac”. “Dar dumneata aşa, ca meserie, ce eşti?” “Sunt scriitor.” “Şi de când n-ai mai publicat?” “De trei ani.” “Păi, atunci ce fel de scritor eşti?”. Deci scriitorul trebuia să fie unul care semnează condica la serviciu în fiecare zi, scrie o poezie în fiecare zi. Mediocră, dacă se poate.” – (Dorin Tudoran discută cu Marius Tucă într-un interviu “Verde-n faţă.” https://jurnalul.ro/special-jurnalul/interviuri/dorin-tudoran-nu-cred-ca-urmarirea-mea-s-a-incheiat-dupa-ce-am-plecat-508527.html)

Premii și distincții:

Premiul special al Uniunii Scriitorilor din România, 1992

Premiul Adevărul Literar și Artistic, 2001

Premiu național de poezie „Mihai Eminescu” – Opera Omnia” (2009)

Ordinul Național ”Steaua României” cu grad de Cavaler

Printre volumele publicate  enumeram:

“Mic tratat de glorie, București, 1973”

“Cântec de trecut Akheronul, București, 1975”

“Băsesc, deci exist! Intelighenție și putere politică în Romania, 2004-2014”, Editura Cartier, 2015

“Luxul Indiferenței”, Editura Școala Ardeleană, 2015

“Poeme din Ithaca”, o miniantologie trilingvă (română, latină și maghiară, Editura PEN Club-ului Maghiar, Budapesta, 2016).

„De bunăvoie, autobiografia mea“ (Editura Amphion, Bacău, 2020; Cuvânt înainte de Dorin Tudoran; Postfață de Florin Daniel Dincă)