Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001)

Gellu Naum (1 august 1915 – 29 septembrie 2001)- Poetul viselor libere și al copilăriei cu aripi

Există scriitori care pun lumină pe realitate. Și există Gellu Naum – cel care a deschis ușa spre nevăzut. El nu a scris poezie – a trăit-o, în ritmul ei misterios, în absurditatea ei vie, în libertatea pură a imaginației.

 Cel mai important reprezentant al suprarealismului românesc și o prezență singulară în Europa literară, Naum a ars granițele dintre vis și veghe, logică și nelimitat.

Cu o luciditate fantastică, a creat texte ca oglinzi fără margini, iar limbajul său devine materie vie, uneori tandră, alteori neliniștitoare.

Dar Gellu Naum a fost și poetul copilăriei care visează cu ochii larg deschiși. Cine nu l-a întâlnit pe Apolodor, pinguinul visător din „Cartea cu Apolodor”, nu a cunoscut încă adevărata poezie a jocului.
Versuri ritmate, tandrețe absurdă, aventuri care poartă cititorul prin lumi imaginare – toate devin expresia unei copilării fără vârstă.

În rafturile Bibliotecii Județene „Christian Tell” Gorj, cărțile lui Gellu Naum nu zac – ele respiră, visează, așteaptă să fie deschise ca niște portale spre alte dimensiuni.

 „Pentru că, în universul lui Gellu Naum, realitatea nu este ceea ce vedem, ci ceea ce îndrăznim să visăm.”