MARGUERITE DURAS (4 aprilie 1914 —3 martie 1996)

„Scrisul înseamnă să nu știi ce vrei să spui înainte să fi scris.”

Marguerite Duras este un fenomen literar rar: o scriitoare ale cărei cărți nu se citesc, ci se trăiesc. Născută Marguerite Donnadieu la 4 aprilie 1914 în Gia Dinh (actualul Vietnam), în Indochina franceză, ea a purtat toată viața umbra acelei copilării umede și fierbinți, acolo unde colonialismul, sărăcia și dorința s-au contopit într-o experiență unică.
Copilăria sa a fost marcată de absența tatălui (mort devreme), de o mamă dificilă și de o frăție cu accente de tragedie. Totuși — sau poate tocmai de aceea — aceste experiențe au hrănit o imaginație explozivă. Romanul autobiografic „L’Amant” (Amantul, 1984), scriere cu care a câștigat Premiul Goncourt, este o confesiune tulburătoare despre dragostea adolescentei de 15 ani cu un chinez bogat și matur din Cholen. Publicat la 70 de ani, cartea a devenit un fenomen mondial.
Dar Duras nu este doar autoarea lui „L’Amant”. Ea este și aceea care a scris scenariul capodoperei cinematografice „Hiroshima mon amour” (1959), colaborând cu regizorul Alain Resnais.
Proza ei este bazată pe un stil care amintește de muzică mai mult decât de proză. Și totuși scrisul ei a rămas: „tăios, lent, ca o apă care sapă adânc fără să facă zgomot.”
Simplu, fără enumerări, dar cu o imagine care rămâne.