DIN CUFĂRUL BIBLIOTECII: ALEXANDRU DORU ȘERBAN – ”propovăduitor al autenticităţii în tradiţii şi datini”

ALEXANDRU DORU ŞERBAN (4 iulie 1948 – 26 iulie 2011)

Fiul lui Ilie şi al Paraschivei – născută Lumânaru, amândoi iniţial agricultori, apoi tatăl s-a angajat muncitor la Combinatul pentru Prelucrarea Lemnului Tg-Jiu. Copilăria şi-a petrecut-o în satul natal, cunoscut ca unul de păstori, veniţi în Gorj din zona Sibiului. Localitatea natală, deosebit depitorească, s-a remarcat şi prin păstrarea tradiţiilor păstoreşti. Cadrul natural şi viaţa păstorească a localităţii şi-au pus pecetea asupra sensibilităţii copilului Doru Şerban iar în familie tatăl şi bunicul dinspre mamă îi spunea multe poveşti şi chiar versuri. Cu sufletul pregătit pentru creaţie, a început să rimeze primele cuvinte în perioada şcolii primare. Prima poezie scrisă s-a intitulat ,,Satul meu‘‘ şi a fost recitată la serbarea de premiere de la sfârşitul anului şcolar, după terminarea clasei a treia la Şcoala Primară Preajba.
A continuat să scrie poezii în stil popular iar la 14 ani a întocmit un text pentru brigada artistică, prezentată la un concurs, în faza judeţeană, pe scena Sălii 23 August Tg-Jiu.
După şcoala primară, a absolvit pe rând, Şcoala Generala nr. 4 Tg-Jiu şi Liceul „Tudor Vladimirescu” TgJiu. În vara anului 1972 a finalizat studiile universitare și a obținut licența la Facultatea de Filologie din cadrul Universității din Craiova – în specializarea limba română-limba franceză cu lucrarea ”Universul copilăriei în opera lui Ionel Teodoreanu” cu nota maximă. După absolvire, cu începere de la 1 septembrie 1972, a fost numit profesor titular de română-franceză la Şcoala Generala nr.1 Pojogeni, oraş Tg-Cărbuneşti, unde a activat până la 21 martie 1981, când s-a angajat secretar principal (prim grefier) la Procuratura (Parchetul) Gorj, unde şi-a desfăşurat activitatea până în mai 2006, când conform unei legi speciale (vechime de minim 25 ani în sistem) a avut dreptul de pensionare. Ambițios, pentru a se se specializa mai mult în domeniul în care lucra, în perioada 1994-1997 a urmat cursurile Facultății de Drept din cadrul Universității din Craiova, obținând licența în drept cu lucrarea ”Infracțiunile de corupție – cauze și condiții favorizante”. În toată această perioadă a continuat să scrie. Înainte de anul 1989 a publicat săptămânal epigrame în ,,Gazeta Gorjului‘‘, dar şi în publicaţii de umor ori cu pagini de umor din ţară (,,Urzica‘‘, ,,Albina‘‘ ,,Pentru Patrie‘‘). După anul 1989, încurajat de libertatea de exprimare obţinută prin schimbarea regimului politic, şi-a extins preocupările creatoare, devenind recunoscut : epigramist, poet, prozator, cercetător etnograf şi al aspectelor culturale ale Gorjului. A fost director sau redactor şef al publicaţiilor ,,Ager‘‘, ,,Hohote‘‘, ,,Nomazii‘‘, „Gazeta de Jiu”( pe care le-a şi înfiinţat) şi redactor la ,,Gazeta de Sud‘‘, ,,Opinia‘‘, ,,Observator‘‘, ,,Luceafărul de Floreşti‘‘, ,,Coloana lui râncuşi‘‘(Timisoara) ş.a. A colaborat cu peste 40 de publicaţii judeţene şi naţionale. În perioada 1992-1996 a colaborat cu Radio Oltenia Craiova, având intervenţii în emisiunile stabile ,,La noi în sat‘‘, ,,Veniţi cu noi‘‘ şi ,,Cazuri de pe banca acuzării‘‘. A colaborat la emisiuni culturale cu posturile de televiziune locale. A fost editor autorizat al Ministerului Culturii, îndeplinind în perioade diferite funcţia de director la editura ,,Rahbon‘‘ şi de consilier cultural la editurile ,,Ager‘‘, ,,Scrisul gorjean‘‘ şi ,,Măiastra‘‘.
În anul 1995 a înfiinţat Societatea Umoriştilor Gorjeni şi publicaţia ei ,,Hohote‘‘.

”ALEXANDRU DORU ŞERBAN era sincer cu sine pentru a fi sincer cu ceilalţi, se respecta pe sine pentru a-i respecta pe alţii, trăia în credinţă şi perpetuă nădejde, cu un cult faţă de familie ca valoare sistemică, era un neobosit admirator şi propovăduitor al autenticităţii în tradiţii şi datini, un apărător al originalităţii şi valorii în creaţia literară, un adept al moralităţii şi spiritului civic curat, împăciuitor şi constructiv în viaţa socială. Era omul care lăsa în urma sa frumoase şi durabile împliniri.” ( Ion Elena)

Repere biografice în Revista SPICON

https://spiralaconica.files.wordpress.com/2018/06/revista-spicon-pagini-interior_opt.pdf