Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

DIN CUFĂRUL BIBLIOTECII: Carol al II-lea și ”Viața intimă a suveranilor”

de | oct. 15, 2020 | Cufărul bibliotecii

Carol al II-lea de Hohenzollern-Sigmaringen (n. 15 octombrie, dar în 1893, Sinaia – 3 aprilie 1953, Estoril, Portugalia), rege al României, membru de onoare al Academiei Române din 17 mai 1921. Carol al II-lea a fost cel mai controversat rege al României, actele sale politice şi din viaţa personală generând numeroase dispute în opinia publică şi pe scena politică. A renunţat de trei ori la prerogativele sale de moştenitor al Coroanei, timp în care relaţiile sale amoroase au devenit subiect de controversă publică. Carol a ştiut cu foarte mare abilitate să folosească lipsa de autoritate a Regenţei şi divergenţele dintre partidele politice pentru a reveni pe tronul României. Deşi în perioada domniei sale România a cunoscut cel mai mare avânt economic din perioada interbelică, aceasta s-a caracterizat prin permanentul conflict dintre rege şi clasa politică. (http://enciclopediaromaniei.ro)

https://www.rri.ro/ro_ro/regele_carol_al_ii_lea-2624725

*

În Revista ”LES ANNALES”, 27 iulie 1934

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

VIAȚA INTIMĂ A SUVERANILOR

CAROL AL ROMÂNIEI

Ieşirea (la plimbare) a unui rege balcanic nu este tocmai de invidiat. Excluzând faptul că riscă în permanenţă să fie ucis cu o bombă, un glonț, un pumnal sau otravă, el este expus fără încetare atenţiei şi criticii publice, precum o vitrină foarte luminată.
Oricât de rar se întâmplă ca un rege să fie un tânăr, cu o inimă sentimentală şi spirit de independenţă dezvoltat – este cazul regelui Carol al României –  el se vede constrâns să ducă o existenţă dublă. Altfel, i-ar fi imposibil să-şi păstreze echilibrul mental.
Şi acesta este motivul pentru care viaţa lui Carol al II-lea se împarte în două capitole distincte: Carol regele şi Carol omul.
Carol regele este un om solemn, cu sprâncenele încruntate, mereu în uniformă şi foarte pretenţios în ceea ce priveşte toate manifestările pompoase şi protocolare din interiorul palatului.
Ziua acestui om redutabil începe la ora opt. Atunci, un majordom în costum bate uşor la uşa dormitorului suveranului şi îi aduce acestuia cafeaua pe un platou de aur. Operaţiune delicată care necesită, pentru a putea fi săvârşită, asistenţa a patru valeţi în vestă roşie, care vin să dea o mână de ajutor.
Carol face apoi o baie, îşi îmbracă uniforma şi se îndreaptă către sala de mese unde îşi ia micul dejun în compania fiului său cel mic, prinţul moştenitor Mihai, astăzi în vârstă de 12 ani.
La ora nouă regele începe să-şi exercite funcţiile oficiale: el lucrează într-o bibliotecă impresionantă cu pereţii acoperiţi cu un lambriu de stejar care comunică cu apartamentele sale private.
El primeşte întâi de toate un şambelan de curte şi ordonanţele care îi prezintă raporturile lor.
Audienţele încep la ora 11 şi durează aproximativ o oră; ele sunt reluate apoi de la ora 4 până la ora 7 seara.
În momentul în care ceasornicul anunţă ora 7, Carol este obiectul unei ciudate metamorfoze.
Carol regele se retrage în apartamentul său, iar cel care revine puţin după este Carol, omul.
El afişează imaginea unui tânăr elegant, îmbrăcat într-un costum de flanelă sau de oraş, cu o cămaşă cu guler suplu şi o cravată de elev; atitudinea sa este veselă şi plăcută.
Aleargă de-a lungul vestibulelor fredonând sau fluierând vesel, intră în camera lui Mihai, îi adresează una sau două plezanterii părinteşti, îi urează noapte bună îmbraţişându-l, îşi grăbeşte pasul către garaj şi părăseşte palatul conducând mica sa decapotabilă fără nicio pretenţie.
După ce a evitat străzile aglomerate de trafic, strecurându-se într-un labirint de străduţe întortocheate, maşina dispare după zăbrelele unei grădini care înconjoară o elegantă vilă suburbană.
În sânul acestei vile, Carol duce o viaţă liniştită, comparabilă cu cea a unui comerciant bogat care se întoarce acasă după o zi grea de muncă, pentru a găsi aici o soţie iubitoare şi pentru a se bucura de calmul confortului unei simple vieţi burgheze.
Doamna Lupulescu este prietena lui Carol de mai bine de 10 ani. Ei şi-au rămas fideli unul altuia în ciuda şi împotriva tuturor, iar idila lor şi-a păstrat întreg farmecul.
După o cină faţă-n faţă, pregătită sub atenta supraveghere a doamnei Lupescu, Carol petrece o seară liniştită, citind, făcând glume pe seama postului său de radio, uneori ocupându-se puţin de grădinărit sau jucând bridge cu câţiva prieteni apropiaţi, sau încă şi mai simplu, stând aşezat într-un fotoliu şi discutând până la ore târzii cu prietenii săi.
În serile de sâmbătă, Carol nu-şi neglijează niciodată îndatoririle de fiu excelent. Cinează împreună cu mama sa, regina văduvă Maria, şi îşi petrec, în final, seara la palatul Cotroceni, reşedinţa acesteia. Ceilalţi invitaţi sunt prinţul Nicolae şi fosta regină Elisabeta a Greciei.
Duminicile îi sunt rezervate lui Mihai. După ce se întorc de la biserică, regele, Mihai şi câţiva tovarăşi de liceu servesc masa de prânz împreună şi se amuză copios. Aceşti copii aparţin tuturor claselor sociale, dar se simt în largul lor în prezenţa regelui.
Carol, omul, prezintă un mare interes pentru toate sporturile, dar timpul îl împiedică să le practice. De îndată ce-şi poate lua una sau două zile libere, el pleacă la vânătoare şi se întoarce, în general, cu un trofeu pentru care cei mai buni trăgători îl invidiau adesea.

(traducere Ariadna Pecingină)

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj
Calea Eroilor, numărul 23, Târgu Jiu, Gorj
Telefon: 0253/214.904
Email: bibliotell@yahoo.com
Suntem și pe Facebook
Locație – Google Maps

Evenimentele Bibliotecii

Vezi toate Evenimentele

Sari la conținut