DIN CUFĂRUL BIBLIOTECII: MIHAIL SADOVEANU – 140 de ani de la nașterea scriitorului

HANS SACHS

(născut la 5 noiembrie 1494, Nürnberg, Germania – decedat la 19 ianuarie 1576, Nürnberg), burghez german, maestru cântăreț, dramaturg și poet care a fost remarcabil pentru popularitate, producție și influență estetică și religioasă. El a fost idealizat în opera Die Meistersinger von Nürnberg a lui Richard Wagner. Sachs a devenit maestru în Nürnberg Singschule în jurul anului 1520, a condus o școală de meistersingers la München și a condus grupul de la Nürnberg în 1554.
Unele dintre cele 4.000 de meisterlieder ale lui Sachs („cântece magistrale”), pe care a început să le scrie în 1514, sunt religioase. Primul campion al cauzei lui Martin Luther, a scris o alegorie a versurilor, ”Privighetoarea din Wittenberg” (Die Wittembergisch Nachtigall, 1523; „Nightingale of Wittenberg”), care a devenit imediat faimoasă și a avansat Reforma la Nürnberg. Alte 2.000 de lucrări poetice ale sale includ și 200 de versuri dramatice, dintre care 85 sunt ”Fastnachtsspiele” sau comedii casnice scrise pentru a distra mulțimile carnavalului Shrovetide.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

MIHAIL SADOVEANU

(n. 6 noiembrie 1880, Pașcani, Principatele Unite – d. 19 octombrie 1961, Vânători-Neamț, Vânători-Neamț, Neamț, Republica Populară Română) a fost un scriitor, povestitor, nuvelist, romancier, academician și om politic român. Este unul dintre cei mai importanți și prolifici prozatori români din prima jumătate a secolului al XX-lea, având o carieră ce se întinde pe parcursul a cincizeci de ani. Este cunoscut mai ales pentru romanele sale istorice și de aventuri, deși autorul a creat pagini nemuritoare despre lumea țărănească din Moldova, despre natura României și a scris, de asemenea, reportaje și pagini memorialistice. Sadoveanu a fost unul din primii colaboratori ai revistei tradiționaliste ”Sămănătorul”, înainte de a deveni un scriitor realist și adept al curentului poporanist reprezentat de revista literară Viața Românească. Opera sa se poate grupa în câteva faze care corespund unor direcții sau curente literare dominante într-o anumită epocă: o primă etapă sămănătoristă, cea de început, a primelor încercări, nuvele și povestiri, o a doua mitico-simbolică, din perioada interbelică (reflectată în romane precum ”Creanga de aur” sau ”Divanul persian”). În această etapă, acțiunea operelor sale are loc în general în regiunea istorică a Moldovei, cu teme preluate din istoria medievală și modernă timpurie a României, în romane precum ”Neamul Șoimăreștilor”, ”Frații Jderi” și ”Zodia Cancerului”. Prin intermediul operelor precum ”Venea o moară pe Siret”…, „Baltagul” și alte scrieri, Sadoveanu acoperă o mai mare perioadă de timp, ajungând până în istoria contemporană, în care abordează și alte stiluri precum romanul psihologic și naturalismul. Ultima etapă corespunde realismului socialist, în acord cu perioada socialist-comunistă la care Sadoveanu va adera ideologic.