DIN CUFĂRUL BIBLIOTECII: „Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ţine seama de legile ei.” GRIGORE ANTIPA – 155

TARAS ȘEVCENKO (în ucraineană Тарас Григорович Шевченко; n. 25 februarie/9 martie 1814, Morințî, Zvenigorodski uezd⁠, gubernia Kiev⁠), Imperiul Rus – d. 26 februarie/10 martie 1861, Sankt Petersburg, Imperiul Rus) a fost un pictor și poet romantic ucrainean, considerat poetul național al Ucrainei. Opera sa literară este considerată ca fiind fondatoarea limbii și literaturii ucrainene moderne. A scris și în limba rusă și a creat opere valoroase ca pictor și ilustrator.

Testament

De-oi muri, mormânt săpaţi-mi
Sus pe o colină –
Unde-i stepa nesfârşită,
Scumpa Ucraină.
Pe câmpiile întinse
Niprul între dealuri
Să se vadă, să se-audă
Vuietul de valuri…
Şi atunci, când o să piară
Duşmanii din ţară,
M-oi trezi şi voi ieşi eu
Din mormânt afară.
M-oi urca eu până-n ceruri,
Unde Domnul şede,
M-oi ruga… Da’ pân-atuncea
În Domnul n-oi crede.
Îngropaţi-mă, sculaţi-vă,
Jugul nimiciţi-l
Şi cu-al duşmanilor sânge
Sloboda stropiţi-o.
Şi-n familia frăţească,
Mare şi slăvită
Pomeniţi-mă cu-o vorbă
Bună, liniştită.
– Taras Şevcenko (25 decembrie 1845), traducere de Iurie Barjanschi –

Visam cum sălcii se plecară…

Visam cum sălcii se plecară
Peste al apelor obraz.
Era pe-aproape o căscioară
Cu flori tăcute în privaz.

Bunicul murmura în barbă.
Îi adormea în braţe-un ţânc.
Şi vântul mirosea a iarbă
Şi răsărea o stea’n adânc

Şi mama cobora duioasă
Cu zâmbet bun, cu ţâţa dulce,
Şi pruncul şi-l lua acasă
Pe perne proaspete să-l culce.

Oftând se închina moşneagul,
Prin sălcii soarele-apunea.
Şi-ncet târând cu el toiagul
Spre vis bătrânul se ducea.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

RADU BOUREANU (n. 9 martie 1906, București, România – d. 5 septembrie 1997, București, România) a fost un actor de scenă, dramaturg, eseist, scriitor și traducător român, activ atât în România interbelică, cât și în România postbelică.

 

 

 

GRIGORE ANTIPA (n. 27 noiembrie 1867, Botoșani, România – d. 9 martie 1944, București, România) a fost un naturalist, biolog darwinist, zoolog, ihtiolog, ecolog, oceanolog și profesor universitar român. Este savantul care a reorganizat Muzeul Național de Istorie Naturală în noua clădire care astăzi îi poartă numele, proiectată de arhitectul Grigore Cerchez, edificată în anul 1906 și inaugurată de Carol I al României în anul 1908. Întemeietor al școlii românești de hidrobiologie și ihtiologie, Creator al Institutului Biooceanografic din Constanța (1932), Director al Muzeului Național de Istorie Naturală (1892 – 1944). Membru al Academiei Române

 

„Omul poate stăpâni natura atâta timp cât ţine seama de legile ei.”

Regele Carol I alături de Dr. Grigore Antipa la Șerbanu, Balta Brăilei, mai 1914 (https://antipa.ro/istoric-muzeu/grigore-antipa/)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

CEZAR PETRESCU (n. 1 decembrie 1892, satul Hodora, comuna Cotnari, județul Iași – d. 9 martie 1961, București) a fost un romancier, nuvelist, traducător și gazetar român, redactor la Adevărul, Dimineața, Bucovina, Țara nouă, Voința, fondator și codirector, alături de Pamfil Șeicaru, al revistei social-politice și culturale Hiena (1919-1924). Membru titular al Academiei Române (din 1955).