Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

DIN CUFĂRUL BIBLIOTECII: ”Să dăm, aşadar, atenţiunea noastră cărţilor care s-au scris şi în secolii trecuţi şi într-al nostru.” Alexandru Odobescu

de | nov. 10, 2020 | Cufărul bibliotecii

OLIVER GOLDSMITH,

(n. 10 noiembrie 1728 – d. 4 aprilie 1774, Londra, Anglia) a fost un scriitor și medic irlandez. Prin scrierile sale pastorale și de prezentare idilică a vieții de familie, a fost, alături de Laurence Sterne, un reprezentant de seamă al sentimentalismului.

Cel mai bine cunoscut pentru piesa sa de benzi desenate „Greșelile unei nopți“ și romanul Vicar al lui Wakefield , Oliver Goldsmith a fost , de asemenea , una dintre cele mai proeminente eseiști ai secolului al 18 – lea.

 

 

 

 

 

 

 

 

FRIEDRICH VON SCHILLER,
(1759-1805), poet, dramaturg, estetician și istoric german. Reprezentant al grupării „Sturm und Drang”. Poeme cu rezonanță eroice, reflectând aspirațiile umaniste, în care exaltă eroismul și noblețea semenilor („Odă bucuriei”, „Cântecul clopotului”), balade („Inelul lui Polykrates”, „Cocorii lui Ibykos”), poeme lirico-filozofice („Zeii Eladei”, „Artiștii”). Prieten cu Goethe, a scris împreună cu el epigrame („Xeniile”). Drame romantice („Intrigă și iubire”), afirmând setea de libertate („Hoții”) sau abordând, într-o ambianță istorică, problematica personalității și a destinului („Don Carlos”, trilogia „Wallenstein”, „Maria Stuart”, „Fecioara din Orléans”); piese de teatru cu caracter politic și național („Wilhelm Tell”, „Conjurația lui Fiesco”). Studii istorice („Istoria descătușării Țărilor de Jos reunite, de sub stăpânirea spaniolă”, „istoria războiului de treizeci de ani”) sau estetice („Despre grație și demnitate”, „Scrisori despre educația estetică a omului”, „Despre poezia naivă și sentimentală”), în care formulează, pornind de la filozofia lui Kant, preceptele umanitarismului și ale poeticii clasice.
În 1784, Adunarea Naţională revoluţionară de la Paris îi acordă lui Schiller titlul de Cetăţean de Onoare al Franţei. Adunarea a adus astfel omagiu ideilor revoluţionare cuprinse în drama „Hoţii”.
În ciuda sănătăţii precare urmează o perioadă foarte creativă. Acum scrie cele mai frumoase balade ale sale: „Scufundătorul” („Der Taucher”), „Mănuşa” („Der Handschuh”), „Cocorii lui Ibicus” („Die Kraniche des Ibykus”), precum şi piesele „Fecioara din Orleans” şi „Wilhelm Tell”.
Schiller moare prematur în 1805, la nici 50 de ani. Douăzeci de ani mai târziu, în semn de mare preţuire a posterităţii, îi sunt mutate rămăşiţele pământeşti în necropola principilor de la Weimar.
*
Teoretician al idealismului în estetică, Schiller atribuia artei, literaturii și teatrului un rol fundamental în emanciparea omului, vorbind despre „cel de al treilea imperiu vesel al jocului și aparențelor”. Această concepție este teoretizată în lucrarea Briefe über die ästhetische Erziehung des Menschen („Scrisori despre educația estetică a omului”, 1795). Este numit profesor la Universitatea din Jena (1789).

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

*
FRIEDRICH SCHILLER este una din cele mai mari personalităţi literare ale secolului al XVIII-lea, care a abordat temele vremii sale atât ca artist cât şi ca filozof.

 

 

 

 

 

 

 

ALEXANDRU ODOBESCU,

(n. 23 iunie 1834, București, Țara Românească – d. 10 noiembrie 1895, București, România) a fost un scriitor, arheolog și om politic român. A fost ministru al monumentelor (1863-1864), și profesor de arheologie la Universitatea din București. Este autorul unui tratat de istorie a arheologiei (Istoria arheologiei, 1877) și a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit în perioada profesoratului său. (Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l’orfèvrerie antique, Tome I-III, Éditions J. Rothschild, Paris, 1887-1900). A publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene (Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu țara, istoria și datinile românilor, 1861; Răsunete ale Pindului în Carpați). A publicat studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea (Poeții Văcărești, Mișcarea literară din Țara Românească în sec. XVIII). Este autorul unor nuvele istorice (Mihnea Vodă cel Rău, Doamna Chiajna, 1860) și volume de eseuri (Câteva ore la Snagov, 1909; Pseudokynegeticos, 1874).
Alexandru Odobescu organizează în 1867 pavilionul românesc din cadrul Expoziției universale de la Paris, la care a fost expus și tezaurul de la Pietroasa. După o călătorie la Sankt Petersburg scrie, împreună cu Petre S. Aurelian eseul Notice sur la Roùmanie (1868). În 1869, împreună cu V.A. Urechia, participă la Congresul internațional de antropologie și arheologie istorică de la Copenhaga, unde susține lucrarea Antichitățile preistorice ale României.
În 1879 Alexandru Odobescu este ales secretar general al Academiei Române. În 1880 se stabilește la Paris, pentru un an, unde îndeplinește și funcția de secretar de legație.

 

 

 

 

 

 

 

 

Publică în 1887 volumul Zece basme mitologice (prelucrate după „Tales of Ancient Greece” de G.W. Cox). În 1889 Academia Română îi acordă „Premiul Năsturel-Herescu” pentru cea mai bună carte românească apărută între 1885-1888: Scrieri Literare și Istorice (care îi apăruse în 1888, în trei volume). Apare la Paris (1889) Le Trésor de Pétrossa („Tezaurul de la Pietroasa”), amplă monografie de arheologie istorică în limba franceză. În 1891 Alexandru Odobescu devine directorul Școlii Normale Superioare, calitate în care publică manuale școlare, printre care și unul de gramatică. Alexandru Odobescu a murit la 10 noiembrie 1895, sinucigându-se în urma unor tragice evenimente de ordin familial și public.

”Noi… care nu ne facem spaimă de carte, ştim cu toţii – şi de pre băncile de unde d-voastră îmi acordaţi o binevoitoare ascultare şi de pe înalta catedră unde această bunăvoinţă mă întăreşte – ştim, zic, că orice ştiinţă adevărată îşi află adăpostul şi temeiul său în cărţi, pre cum ştim iarăşi că ele sunt vama cea mai înaltă şi cea mai netăgăduită a ştiinţei celei adevărate.„

”Fiecare om pe lume îşi are măsura sa şi după acea măsură îşi măsoară gândurile şi faptele sale.”

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj
Calea Eroilor, numărul 23, Târgu Jiu, Gorj
Telefon: 0253/214.904
Email: bibliotell@yahoo.com
Suntem și pe Facebook
Locație – Google Maps

Evenimentele Bibliotecii

Vezi toate Evenimentele

Sari la conținut