DIN CUFĂRUL BIBLIOTECII – PAUL BOURGET

PAUL BOURGET,
(Paul-Charles-Joseph Bourget), n. 2 septembrie 1852, Amiens, Franța – d. 25 decembrie 1935, Paris), romancier și critic francez care a fost un maestru al romanului psihologic și modelator de opinie în rândul intelectualilor conservatori francezi din perioada premergătoare primului război mondial.
După finalizarea studiilor sale de filosofie, Bourget și-a început cariera de poet, iar mai multe dintre poeziile sale au fost puse pe muzică de Claude Debussy. Încurajat și profund influențat de criticul Hippolyte Taine, el a publicat o serie de eseuri care trasează sursele pesimismului contemporan până la operele lui Stendhal, Gustave Flaubert, Charles Baudelaire, Taine și Ernest Renan. La modă, la vremea lor, din cauza cadrului din înaltă societate, romanele sale timpurii, precum Cruelle Énigme (1885), Un Crime d’amour (1886) și André Cornélis (1887), au fost studii psihologice atente.
Cel mai important roman al lui Bourget, Le Disciple (1889), a anunțat o schimbare marcată a poziției sale intelectuale. Prefațat de un apel către tineri de a respecta moralitatea tradițională mai degrabă decât teoria științifică modernă, romanul descrie influența pernicioasă a unui filosof și profesor pozitivist foarte respectat (care seamănă puternic cu Taine) asupra unui tânăr. Aplicând învățăturile filosofului la viață, tânărul joacă jocuri periculoase cu emoții umane care se termină într-o crimă tragică. Bourget a fost convertit la romano-catolicism în 1901. Romanele sale ulterioare, precum L’Étape (1902) și Un Divorce (1904), sunt teze din ce în ce mai didactice în sprijinul bisericii, tradiționalismului, naționalismului și monarhiei. A fost membru al Academiei Franceze din 1894.