Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

HEGEL – 250

de | aug. 27, 2020 | Agenda culturală

 

 

 

 

 

 

 

 

”Nimic grandios în lume nu s-a realizat fără pasiune”

 

 

250 de ani de la nașterea ultimului dintre marii constructori de sisteme filosofice din timpurile moderne – Georg Wilhelm Friedrich Hegel

Opera sa, urmărind pe cea a lui Immanuel Kant, Johann Gottlieb Fichte și Friedrich Schelling, marchează astfel culmea filozofiei clasice germane. Ca idealist absolut inspirat de idei creștine și întemeiat în măiestria sa de un fond fantastic de cunoaștere concretă, Hegel a găsit un loc pentru toate – logic, natural, uman și divin – într-o schemă dialectică care a trecut în mod repetat de la teză la antiteză și înapoi. din nou la o sinteză mai înaltă și mai bogată.
Lucrările majore ale lui Hegel au inclus Fenomenologia Spiritului (1807, numită și Fenomenologia Minții); Știința logicii, în două părți (1812 și 1816); Enciclopedia științelor filozofice (1817); Filosofia dreptului (1821); prelegeri publicate postum despre estetică, filozofia religiei și istoria filozofiei, printre alte subiecte.
(www.britannica.com)

 

Georg Wilhelm Friedrich Hegel (n. 27 august 1770, Stuttgart – d. 14 noiembrie 1831, Berlin) filozof german, principal reprezentant al idealismului în filozofia secolului al XIX-lea.
Hegel se dăruiește teologiei și intră, la vârsta de 18 ani, la seminarul din Tübingen (numit Stift) pentru a-și realiza studiile universitare. Aici studiază filozofia, istoria, teologia și limbile clasice, latina și greaca, matematică și fizică. În 1788 redactează un articol ”Despre avantajele pe care ni le procură lectura scriitorilor antici clasici greci și romani”. Aici îi cunoaște pe Friedrich Hölderlin și pe Friedrich Wilhelm Schelling, cu care leagă o strânsă prietenie plantând împreună Copacul Libertății. Este fascinat de lucrările lui Spinoza, Kant, Rousseau și urmărește cu entuziasm evenimentele Revoluției franceze. În 1790 obține titlul der “Magister der Philosophie” cu o lucrare asupra problemei morale a obligațiilor, unde opune dualismului kantian ideea unității rațiunii cu sensibilitatea. Apoi se înscrie la Facultatea de Teologie unde urmează cursuri despre istoria Apostolilor, a psalmilor și a Epistolelor, despre filosofia stoicului Cicero, despre istoria filozofiei, despre metafizică și teologie naturală și decide, între altele, să se înscrie la cursuri de anatomie.
Timp de opt ani lucrează ca profesor particular în diverse familii din Berna și Frankfurt am Main, până în 1801, când devine docent la Universitatea din Jena și scrie lucrarea “Diferența între sistemele lui Fichte și Schelling”. Împreună cu Schelling fondează revista “Kritische Zeitschrift der Philosophie”. În 1807 publică lucrarea sa fundamentală “Fenomenologia spiritului” (Phänomenologie des Geistes]]. Între 1808 și 1816 este rectorul gimnaziului din Nürnberg și publică lucrarea “Știința logicii” (Wissenschaft de Logik, 1812-1816). În 1818, după o scurtă activitate la Universitatea din Heidelberg, ocupă catedra de filozofie la Universitatea din Berlin, care aparținuse lui Fichte, și începe, în prelegerile ținute, să propage propria sa filozofie, ce va fi succesiv publicată în “Enciclopedia științelor filozofice” (Enzyklopädie der philosophischen Wissenschaften, 1817-1830), cuprinzând filozofia dreptului, a istoriei, religiei, istoria filozofiei etc. Hegel moare la 14 noiembrie 1831 în Berlin, victimă a unei epidemii de holeră.(wikipedia)

„Adevărul este întregul. Întregul este însă numai esenţa care se împlineşte prin dezvoltarea sa”

“Omul care nu este capabil să lupte pentru libertate nu este un om, el este un servitor”.

”Viața însăși este o contradicție constantă.”

„…  omul, ca unul ce creează artistic, e însă o lume întreagă, conţinut pe care el l-a răpit naturii, adunându-l grămadă ca pe o comoară în ținutul cuprinzător al reprezentării şi intuiţiei, şi pe care el îl scoate acum liber din sine într-un chip simplu, fără condiţiile şi dispozitivele complicate ale realităţii”

”În afară de unitatea exterioară a formei (care determină frumuseţea unui obiect viu), există şi o unitate interioară a formei, care apare sub forma simţirii şi înfăţişează sufletul ca suflet.” HEGEL, G.W.F., Prelegeri de estetică, Vol. I, (Traducere de D.D. Roşca), Bucureşti, Editura Academiei R.S.R., 1966;

„Nicicând popoarele n-au învăţat ceva din istorie şi n-au acţionat potrivit preceptelor ce ar fi trebuit desprinse din ea. Fiecare epocă se caracterizează prin împrejurări atât de specifice, constituie o situaţie atât de unică, încât reclamă hotărâri ce trebuie şi nu se pot lua decât dinlăuntrul şi în limitele sale”, G. W. F. Hegel, Prelegeri de filosofie a istoriei, trad. Petru Drăghici şi Radu Stoichiţă, Bucureşti,
Ed. Humanitas

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj
Calea Eroilor, numărul 23, Târgu Jiu, Gorj
Telefon: 0253/214.904
Email: bibliotell@yahoo.com
Suntem și pe Facebook
Locație – Google Maps

Evenimentele Bibliotecii

Vezi toate Evenimentele

Sari la conținut