Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj

OMAGIERE: HONORE DE BALZAC

de | aug. 18, 2020 | Agenda culturală, Cufărul bibliotecii

HONORÉ DE BALZAC

(n. 20 mai 1799, Tours, Prima Republică Franceză – d. 18 august 1850, Paris, A Doua Republică Franceză), a fost un romancier, critic literar, eseist, jurnalist și scriitor francez.
El este considerat unul dintre cei mai mari scriitori francezi în domeniul romanului realist, romanului psihologic și a romanului fantastic. Apreciat de critica literară, Gérard Gengembre, G. Vannier, cât și de filozofi sau eseiști ca Alain, Albert Béguin[25] el a fost caracterizat drept un autor vizionar de către Albert Béguin.
În cultura română a avut doi admiratori de valoare, G.Călinescu, cel care milita pentru balzacianism în articolele sale teoretice exemplificând tehnica acestuia în romanul Enigma Otiliei, și de Mircea Eliade, care, în tinerețe și-a dorit să scrie o monografie consacrată operei lui Balzac. Pornind de la motivul androginului, care constituie de fapt nucleul nuvelei de ample dimensiuni Séraphita, Mircea Eliade a dezvoltat teoria sa din eseul Mitul reintegrării.
Datorită complexității operei sale, Balzac a fost greu de încadrat, atât de critica literară din acea perioadă, cât și de cea de astăzi, ca aparținând unei categorii deja existente, aparte.

Honoré de Balzac, a creat un adevărat monument, “Comedia umană” (în franceză Comédie humaine), ciclu în a cărui componență intră 95 de lucrări terminate (nuvele, romane și eseuri) și 48 lucrări neterminate. Ideea continuității dintr-o lucrare în alta, a uninii, a apărut pentru prima dată în 1830, odată cu gruparea romanelor Sarrasine, Gobseck, sub titlul Scènes de la vie privée. Sursa wikipedia.ro

https://istoriiregasite.wordpress.com/2013/07/08/viata-si-opera-lui-honore-de-balzac/

”Cea mai mare moștenire Honoré de Balzac a fost lăsat în urmă folosirea realismului în roman. Structura romanelor sale, în care parcela este prezentată în ordine secvențială de un narator omniscient și un eveniment cauzează altul, a fost influent pentru mulți scriitori de mai târziu. literaților s-au concentrat și pe explorarea legăturilor dintre statutul social și de dezvoltare a caracterului, precum și o credință în puterea spiritului uman, care a suferit în ziua de azi.”

https://www.greelane.com/ro/umanistic%C4%83/literatur%C4%83/honore-de-balzac-life-works

”… pentru a trasa imensa sa fizionomie a secolului şi pentru a descrie principalele lui personaje, Balzac concepe un vast sistem romanesc, fondat pe unitatea dintre gândire şi compoziţie. Din perspectiva naratologiei, descrierea balzaciană, explicativă şi simbolică, este subordonată naraţiunii şi nu se înţelege decât în raport cu naraţiunea, iar romanul balzacian impune funcţia diegetică a descrierii, care tinde să sublinieze dominarea narativului asupra descriptivului. Perspectiva narativă este în general atributul naratorului, Balzac fixând canonul clasic al naratorului omniscient, a cărui omniscienţă depăşeşte posibilităţile cunoaşterii unui oarecare personaj.
Ca teoretician al realismului modern, Balzac subliniază importanţa prezentării realităţii într-un mod veridic, dar, simultan, autentic, motiv pentru care trebuie să contopească fapte analoage într-un singur tablou, în care generalul şi particularul concurează spre a da o reprezentare fidelă a realităţii, spre a sintetiza şi concretiza umanitatea personajelor în tipuri reprezentative. Astfel, Balzac este primul care a teoretizat funcţia referenţială a detaliului concret, împrumutată din realitatea
contemporană. Din perspectiva teoriei receptării, se cuvine să subliniem că viziunea balzaciană, veridică şi autentică în acelaşi timp, marchează ruptura cu autenticitatea clasică, fondată pe conformitatea cu „opinia publicului”, cu un corpus de maxime şi judecăţi care constituiau atât o viziune asupra lumii, cât şi un sistem de valori, inaugurând o autenticitate modernă (ce defineşte realismul de tip balzacian), supusă conformităţii realului, ce trebuie să asigure tranzitivitatea, lizibilitatea unui text literar în raport cu un alt tip de public, contemporan cu Balzac. ” Balzacianismul în literatura română (rezumat), Coordonator ştiinţific: Prof.univ.dr. Marin Beşteliu Doctorand: Mihaela-Claudia Racu”

– din CUFĂRUL Bibliotecii Județene ”Christian Tell”Gorj”Christian Tell” Gorj:

Biblioteca Județeană “Christian Tell” Gorj
Calea Eroilor, numărul 23, Târgu Jiu, Gorj
Telefon: 0253/214.904
Email: bibliotell@yahoo.com
Suntem și pe Facebook
Locație – Google Maps

Evenimentele Bibliotecii

Vezi toate Evenimentele

Sari la conținut