PALMARESUL CONCURSULUI DE ESEURI FILOSOFICE ”DESTINE CULTURALE EUROPENE”, 2020

BIBLIOTECA JUDEȚEANĂ ”CHRISTIAN TELL” GORJ

Palmares

CONCURSUL DE ESEURI FILOSOFICE ”DESTINE CULTURALE EUROPENE” 2020

____________________________________________________________

PREMIUL I –  ANTONIA-MĂLINA-ECATERINA LATU, CNGC MOTRU

PREMIUL II – ȘTEFANIA BLIDEA, CNTV TG- JIU

DENISA-ELENA CODIȚĂ, CNGC MOTRU

PREMIUL III – EMIL-GABRIEL BONCEA, LICEUL TEORETIC NOVACI

MIHAI SĂVOIU, CNTV TG JIU

MENȚIUNI –  MIHAI-RĂZVAN LUNGU, COLEGIUL GHEORGE TĂTĂRESCU ROVINARI

ALEXANDRU EDUARD IANĂȘI, CNGC MOTRU

MARIA-FLORINA-GEORGIANA TOMESCU, LICEUL TEORETIC NOVACI

ALEXANDRU TRIFU-URZICĂ, CNTV TG JIU

PREMIU SPECIAL  – CREȚU-CARAGEL SÂNZIANA, LICEUL TEORETIC NOVACI

Premiile se vor înmâna în data de 27 octombrie a.c., la Biblioteca Județeană ”Christian Tell”, cu respectarea normelor de protecție, distanțare și dezinfectare și număr redus de participanți – prevăzute de lege. Evenimentul, care are mereu în atenție ”Destinele culturale europene”, se constituie și ca o recunoaștere permanentă a extraordinarului moment al inaugurării, la 27 octombrie 1938, a ”COLOANEI FĂRĂ SFÂRȘIT”, sculptură – parte a Ansamblului Sculptural Monumental din Târgu Jiu în care se mai află ”POARTA SĂRUTULUI” și ”MASA TĂCERII”, concepute și executate de CONSTANTIN BRÂNCUȘI.

În definiția lui George Uscătescu (patronul spiritual al concursului ”Destine culturale europene), opera brâncușiană reprezintă ” o sinteză între o realitate ancestrală purificată infinit de timp și de efortul creației fecunde a generațiilor și o raționalitate ridicată până la ultimul grad de incandescență”. (Sorana Georgescu Gorjan, Memoria Coloanei infinite)

„Un artist reprezentativ al geniului românesc în cea mai precisă semnificaţie a cuvântului. El aparţine culturii noastre, tocmai prin faptul că, într-un moment de nesiguranţă, de dibuiri, de «entropie» a creativităţii culturale în lume, oferă în domeniul plastic o «formulă» creatoare  de caracter universal. Una dintre acele formule miraculoase care fac astăzi posibilă o cultură planetară, o artă planetară. Adică un fel de artă, un fel de cultură, deschise unui dialog plenar cu toate culturile, prin toate timpurile“, arăta George Uscătescu despre opera lui Brâncuşi.