ZIUA MONDIALĂ A FILOSOFIEI – MansArta (Atitudine cu Altitudine)

Am lăsat ceva timp între desfăurarea unui eveniment dedicat ZILEI MONDIALE A FILOSOFIEI, tocmai pentru a se decanta în alt fel rolul și însemnătatea faptului petrecut la MansArta Bibliotecii Județene „Christian Tell” Gorj, în data de 21 noiembrie 2024, mai ales din perspectiva momentului în care în România urmau să se desfășoare o serie de alegeri. Realizată de Centrul Județean de Excelență Gorj, Biblioteca Județeană „Christian Tell” Gorj, CNTV – Școală Asociată Unesco, EUROPE DIRECT Gorj, Consiliul Școlar al Elevilor CNTV Târgu Jiu, întîlnirea a avut ca scop o punere în scenă – o apropiere mai profundă, dar critică și entuziastă, de lucrurile a căror importanță pare lăsată în plan secund: omul, umanitatea, viitorul. În acord cu tema de anul acesta (World Philosophy Day 2024 – „Philosophy for an Inclusive and Sustainable Future”), Clubul de dezbateri „Socrates” a susținut meciul demonstrativ cu moțiunea „Acest parlament consideră că robotizarea este un catalizator al incluziunii socio-profesionale și al sustenabilității”. Pe de-o parte elevii participanți la această dezbatere formând: 

– GUVERNUL, care a venit cu aceasta moțiune, a prezentat o lume a inovației, un viitor diferit, o evoluție pentru umanitate noastră. Acesta a avut ca puncte cheie următoarele subiecte: dezvoltarea sistemelor de ajutor pentru persoanele cu dizabilități, scăderea gradului de risc pentru oameni în diferite domenii şi acomodarea cu ascensiunea tehnologică.

Iar de cealaltă parte

– OPOZIȚIA, care evident, a fost în totală dezaprobare cu această ideologie, susținând faptul ca principalul catalizator ar trebui sa fie omul și doar omul. Echipa lor a pus moțiunea într-o lumina emoțională, sentimentală, mai apropiată de ființa umană. Au susținut cu tărie că roboții ar trebui să rămână la nivel de unealtă şi că prezența lor e mai mult decât suficientă.

Din partea 🏛️ GUVERNULUI s-au prezentat: Damian Băloniu (11D), Teodora Condoiu (10A) şi Mălina Popescu (9A). Iar ⚖️ OPOZIȚIA ne-a întâmpinat cu: Patricia Bosoancă (12G), Bianca Vavură (11F) şi Ştefania Raicu (11F). ⏱ Timekeeperul meciului a fost Ștefania Codiță (9A)

Argumentele au fost puternice şi ideile pe măsură, așa cum v-ați obișnuit! Astfel decizia finală a fost şi mai greu de hotărât! Ne bucurăm totuși că am reușit să aducem o parte din esența lumii dezbaterilor tuturor celor prezenți.

🔗 Coordonatori CNTV: prof. dr. Elena Velțan, prof. dr. Marcela Mrejeru, prof. Maria Vasilica Udriștioiu, prof. Cristina Goanță, prof. Daniela Ileana Vîlceanu, prof. Daniel Murărița

🔗 Coordonatori din partea BJCT Gorj și EUROPE DIRECT Gorj: Maria-Luiza Sandu, Elena-Mariana Anghelache, Viorel Surdoiu, Diana-Gabriela Lăcătușu.

O excelentă propunere pentru formarea și aflarea necesității dialogului în tot ce întreprindem!

______________________

„Filosofia înseamnă iubirea de înțelepciune. Iar înțelepciunea vine de la Dumnezeu, e un dar al Lui. Fără înțelepciune nu putem gândi frumos, nici corect. Dacă lumea de astăzi are nevoie stringentă de ceva, acest ceva este înțelepciunea. Dacă vom redescoperi filosofia ca drum către noi, către sensul vieții, către Dumnezeu, vom fi fericiți. Altfel, vom fi neîmpliniți ca oameni.”

Așa se spune într-un șapou la articolul „Filosofia, o cheie pentru înțelegerea vieții” din ziarul  Lumina –  06 Noiembrie 2022, articol realizat de Isabela Panainte, Andreea Nică: un dialog despre filosofie cu academicianul Gheorghe Vlăduțescu (n. 8 septembrie 1937, Târgu Cărbunești, județul Gorj, filozof român, profesor de filozofie la Facultatea de Filozofie la Universitatea din București, membru titular (din 1999) al Academiei Române.)

Așadar nevoia de filosofie este o permanență  (în fapt!), doar că dragostea de înțelepciune nu mai oferă minții de acum prea multă adrenalină rezultată din efervescența iscată de aflarea răspunsurilor la întrebările esențiale vieții. Problema analizei personale raportate la contextul înconjurător este perturbată de neputința de a te identifica ca ființă unică, dar responsabilă față de ceilalți. Omul, în sine, este destructurat și împins într-un peisaj social fracturat.

Din când în când, se vede treaba, că trebuie să ne aplecăm asupra înțelepciunii și înțelegerii unor înaintemergători care au studiat complexul context social și istoric uman, pentru a putea cuantifica etapele prin care trece civilizația umană. Ca o paralelă la ce este omenirea azi, vă invit a parcurge un paragrapf mai mare din extraordinara lucrare Psihologia mulțimilor, a lui Gustave Le Bon, care analizează problemele inconștientului colectiv și al comportării mulțimilor. Gustave Le Bon este considerat a fi creatorul disciplinei psihologiei sociale.

„Personalitatea conştientă dispare, sentimentele şi ideile tuturor sînt orientate în una şi aceeaşi direcţie. Se formează un suflet colectiv, fără îndoială tranzitoriu, dar care prezintă trăsături foarte distincte. Colectivitatea devine atunci ceea ce, în absenţa unei expresii mai bune, o voi numi o mulţime organizată sau, dacă preferaţi, o mulţime psihologică. Ea formează o singură fiinţă şi se supune legii unităţii mentale a mulţimilor. Faptul că mulţi indivizi se găsesc accidental unul lîngă altul nu le confer caracteristicile unei mulţimi organizate. O mie de indivizi reuniţi din întîmplare într-o piaţă publică, fără nici un scop bine determinat, nu constituie nicidecum o mulţime psihologică. Pentru a dobîndi caracteristicile spe¬ciale ale acesteia, este necesară influenţa anumitor excitanţi, cărora va trebui să le determinăm natura. Estomparea personalităţii conştiente şi orientarea sentimentelor şi gîndurilor în acelaşi sens, primele trăsături ale mulţimii pe cale de a se organiza, nu implică întotdeauna prezenţa simultană a mai multor indivizi în acelaşi punct. Mii de indivizi izolaţi pot la un moment dat, sub influenţa anumitor emoţii violente, bunăoară un mare eveniment naţional, să dobîndească trăsăturile unei mulţimi psihologice. O întîmplare oarecare reunindu-i, va fi suficient atunci pantru ca purtarea lor să îmbrace de îndată forma specifică actelor mulţimii. La anumite ore ale istoriei, o semiduzină de oameni pot să constituie o mulţime psihologică, pe cînd sute de indivizi reuniţi accidental nu vor putea s-o constituie. Pe de altă parte, un întreg popor, fără a exista o aglomerare vizibilă, devine uneori mulţime sub acţiunea cutărei sau cutărei influenţe. De îndată ce mulţimea psihologică s-a format, ea dobîn-deşte caracteristici generale provizorii, dar determinabile. Acestor caracteristici generale li se adaugă caracteristici particulare, variabile după elementele din care se compune mulţimea şi care îi pot modifica structura mentală.”

_____________

Prin urmare problematica omului actual se poate observa și din punctul de vedere al Sociologiei, dar mai ales al Filosofiei sociale, ambele avînd la îndemână o excelentă unealtă – Psihologia.

Dragostea de înțelepciune nu își pierde valoarea, ci, dimpotrivă, este foarte relevantă atunci când este privită cu indiferență sau nu este stimulată de relaționare și comunicare.