POMPILIU MARCEA (20 octombrie 1928 – 27 martie 1985)

Un nume al Gorjului în cultura română

În Arca memoriei, locul unei personalități nu este dat doar de amploarea operei sale, ci și de felul în care destinul ei se leagă de un loc, de o comunitate și de oamenii printre care s-au format primele sale întrebări despre lume. Pentru Pompiliu Marcea, acest loc a fost Gorjul.
Născut la 20 octombrie 1928, în satul Ștefănești, astăzi aparținând orașului Târgu-Cărbunești, Pompiliu Marcea și-a petrecut copilăria în Colibași, comuna Scoarța, unde familia sa s-a stabilit la începutul anilor 1930. A urmat școala în satul natal și apoi Școala Normală din Târgu-Jiu, înainte de a pleca la București pentru studiile universitare.
Drumul său avea să-l poarte spre universitate, critică și istorie literară. Absolvent al Facultății de Filologie a Universității din București, a rămas în învățământul superior, devenind profesor universitar și formând, la rândul său, generații de studenți. A predat și în Franța și în Republica Federală Germania, la instituții universitare din Paris, Köln, Bonn, Aachen și Düsseldorf.
Opera sa critică este legată de nume importante ale literaturii române. A publicat monografii și studii consacrate lui Alexandru Sahia, Ioan Slavici și Mihail Sadoveanu, precum și cercetări dedicate fenomenului literar românesc. Monografia Ioan Slavici, apărută în 1965, a fost distinsă cu Premiul „B. P. Hașdeu” al Academiei Române, iar studiile despre Sadoveanu, între care Lumea operei lui Sadoveanu și Umanitatea sadoveniană de la A la Z, ocupă un loc important în activitatea sa critică.
Dar, dincolo de bibliografie și de cariera universitară, există un Pompiliu Marcea legat profund de locurile începuturilor sale. În mărturii despre copilăria din Colibași, revine imaginea satului gorjean, a muncilor câmpului, a râului Blahnița, a sărbătorilor și a primelor întâlniri cu școala și cartea.
El însuși vorbea despre faptul că nu și-a pierdut sentimentul apartenenței la ținutul natal și își exprima regretul că nu revenea mai des în locurile din care plecase.
Legătura aceasta nu a rămas doar afectivă. Pompiliu Marcea s-a preocupat de satul românesc și de păstrarea valorilor sale, iar în anii în care politica de sistematizare amenința comunități rurale, s-a implicat în apărarea satului Colibași, adresând memorii autorităților pentru protejarea așezării și a oamenilor săi.
Astfel, Gorjul nu este doar locul de unde a pornit Pompiliu Marcea. Este una dintre rădăcinile profunde ale personalității sale. De la școala din Colibași și Școala Normală din Târgu-Jiu până la catedra universitară din București și amfiteatrele unor universități europene, traseul său păstrează ceva din drumul, atât de caracteristic culturii române, de la sat către marile centre ale cunoașterii.
Astăzi, numele său continuă să fie legat de Gorj prin instituții de învățământ și cultură, prin manifestări dedicate operei sale și prin locurile care îi poartă numele. Iar pentru cei care deschid cărțile sale, drumul lui rămâne și un drum către un Gorj al copilăriei, al școlii și al începuturilor.
În Arca memoriei, Pompiliu Marcea își găsește locul firesc: între oamenii care au dus numele Gorjului dincolo de hotarele sale și au lăsat, prin cultură, o urmă durabilă în literatura română.