16 IULIE – Răsfoind pagini de aur ale Istoriei României

Evenimente

fotografie de la vizita la Constanța, 1 iunie (14 iunie, pe stil vechi) 1914, Principele Ferdinand, Ţarul Nicolae al II-lea şi Regele Carol I Sursa foto Ambasada Federaţiei Ruse/ adevărul.ro

1054: Marea Schismă dintre bisericile creștine occidentale și bisericile orientale de rit bizantin.
1264: Prima mențiune documentară a orașului Bistrița.
1544: Filip Moldoveanul a tipărit la Sibiu Catehismul Luteran, prima carte tipărită în limba română.
1782: La Burgtheater are loc premiera operei Răpirea din serai de Wolfgang Amadeus Mozart.
* 1898: Începe vizita oficială a regelui Carol I al României la Sankt Petersburg. Este prima vizită a unui șef de stat român în Rusia, după cucerirea independenței. (16/28 – 19/31)
1920: „Acordul de la Spa” privind reparațiile datorate de Germania puterilor învingătoare din Primul Război Mondial. României i-a fost repartizată o cotă de 1% din totalul reparațiilor germane și 10,55% din cele orientale (de la Ungaria, Austria și Bulgaria).
1921: A avut loc primul Congres al medicilor din România, prezidat de prof. dr. Ioan Cantacuzino. (16-23)
1961: Atleta Iolanda Balaș, multiplă campioană, a stabilit, într-un concurs desfășurat la Sofia (Bulgaria), al 14-lea și ultimul record mondial al său la săritura în înălțime: 1,91 m.
1969: Programul Apollo: Apollo 11, prima misiune cu echipaj uman care urmează să aterizeze pe Lună, este lansat de la Kennedy Space Center din Cape Canaveral, Florida.
2000: Ultima eclipsă de lună a secolului XX.
Nașteri
1486: Andrea del Sarto, pictor italian (d. 1530)
1723: Joshua Reynolds, pictor britanic, primul președinte al Royal Academy of Arts (d. 1792)
1796: Jean-Baptiste Camille Corot, pictor francez (d. 1875)
1872: Dimitrie Anghel, scriitor român (d. 1914)
1872: Roald Amundsen, explorator norvegian (d. 1928)
1911: Ginger Rogers, actriță și dansatoare americană (d. 1995)
1933: Gheorghe Cozorici, actor român (d. 1993)
1941: Dag Solstad, autor norvegian
1943: Reinaldo Arenas, scriitor cubanez
1945: Virgil Tănase, scriitor român, stabilit la Paris după 1977
1958: Michael Flatley, dansator, coreograf și actor american
1968: Larry Sanger, filozof american
Decese
1342: Carol Robert de Anjou (n. 1288)
1896: Edmond de Goncourt, scriitor francez (n. 1822)
1943: Eugen Lovinescu, critic și istoric literar român (n. 1881)
1949: Viaceslav Ivanov, poet rus (n. 1866)
1985: Heinrich Böll, scriitor german, laureat Nobel (n. 1917)
1989: Nicolas Guillén, poet spaniol (n. 1902)
1989: Herbert von Karajan, dirijor austriac (n. 1908)
1993: Traian Coșovei, prozator și poet român (n. 1954)
2003: Carol Shields, scriitoare canadiană (n. 1935)
2005: Harald Alexandrescu, astronom român (n. 1945)
2012: Jon Lord, muzician britanic (Deep Purple) (n. 1941)

Răsfoind pagini de aur ale Istoriei României

……………………………………………………………………………

La 16 iulie 1898, ora 11 .00, în staţia Novy Peterhof, s-au adunat mari duci, suita militară a împăratului, alte persoane. Mai târziu, s-a alăturat şi Nicolae al II-lea. Trenul a ajuns exact la ora 11 .00. După ce au fost întâmpinate, Majestăţile Lor au trecut în revistă Garda de Onoare a Diviziei 87 Infanterie Nejshlotsky. De la gară, regele şi principele moştenitor s-au îndreptat spre Palatul Fermersky pentru a face o vizită împărătesei Maria Feodorovna, după care au mers la Palatul Nou în vizită la împărăteasa Alexandra Feodorovna. Regele şi împăratul mergeau cu prima trăsură, urmată de echipajul care îi transporta pe principele moştenitor şi Marele Duce Mihail Alexandrovici. De-a lungul traseului pe care se deplasau zece echipaje, stăteau în poziţie de drepţi ostaşi din Regimentul de Gardă al Majestăţii Sale Imperiale şi Batalionul de Gardă. La ora 13.00 au luat prânzul la Marele Palat, după care regele şi principele moştenitor s-au întâlnit cu membrii Familiei Imperiale, iar la ora 20.00 au luat cina la Marele Duce Mihail Nicolaevici, la vila Mihailovca. A doua zi, oaspeţii de vază s-au îmbarcat pe iahtul imperial „Alexandria”, îndreptându-se spre Petersburg. În port erau aşteptaţi de administratorul provizoriu al Ministerului Naval, viceamiralul F. K. Avellan, comandantul portului din Sankt Petersburg, comandantul şi guvernatorul de Sankt Petersburg, alte persoane. Pe Cheiul Englezesc, în faţa debarcaderului, era aliniată Garda de Onoare a Regimentului 95 de Infanterie Krasnoiarsk, cu drapelul şi orchestra militară. După trecerea în revistă, Carol 1 şi principele moştenitor Ferdinand au mers la Catedrala Petru şi Pavel şi Catedrala Sfântul Isaak. La Mănăstirea Alexandr Nevski, I-au vizitat pe mitropolitul de Sankt Petersburg şi Ladoga Paladie. S-au întâlnit cu ambasadorii străini şi ministrul de Externe contele M. N. Muraviov. La ora 13 .00, oaspeţii au mers la Misiunea Română pentru a lua prânzul, după care s-au îndreptat spre Palatul de lamă, unde au primit în audienţă pe membrii Corpului Diplomatic şi o delegaţie de deputaţi ai Dumei orăşeneşti din Petersburg compusă din 61 de
persoane. Primarul P. A. Lelyanov le-a oferit pâine şi sare pe o tavă de argint aurit. După audienţă, regele şi principele moştenitor au vizitat Palatul de lamă şi monumentul „Slava” în regimentul de gardă Izmailovsk. La ora 1 8.00, oaspeţii au revenit cu iahtul „Alexandria” la Peterhov. La 20.00, a începutul dineu! oficial în onoarea invitaţilor, la care au participat 161 de persoane. Nicolae al II-lea a rostit un toast în sănătatea regelui, reginei şi principelui moştenitor şi pentru prosperitatea României. În toastul de răspuns, Carol 1 a mulţumit pentru „primirea călduroasă” şi a spus: „Amintirea despre vizita mea în Rusia va rămâne memorabilă pentru mine, la fel ca timpurile fericite când tânăra mea gardă a luptat pe câmpul de bătălie între Dunăre şi Balcani alături de glorioasa Armată Imperială, de care, graţie Majestăţii Voastre, azi mă uneşte o nouă verigă preţioasă. Sunt cuprins, împreună cu ţara mea, de sentimente şi cele mai vii şi sincere dorinţe ca vizita mea Ia Majestatea Voastră să contribuie la stabilirea celor mai bune relaţii şi întărirea legăturilor prieteneşti cu măreţul Imperiu”. Orchestra de la curte a intonat imnurile românesc şi rusesc. A doua zi, 18 iulie, ora 10.45, Majestăţile Lor au plecat cu trenul spre Krasnoe Selo, unde pe Câmpul de manevre erau aliniate deja trupele unităţilor de la Krasnoe Selo şi Ust-Ijora. La ora 11 .00, călare pe cai, împăratul, regele şi principele moştenitor au început trecerea în revistă a unităţilor însoţiţi de mari duci, ambasadori străini, miniştri şi ataşaţi militari. Împărăteasa Alexandra Feodorovna şi regina Olga Constantinovna i-au urmat într-o trăsură. La 13.15, împăratul, oaspeţii, marii duci, persoanele din suită au urcat pe platforma de vizionare „Ţarskii valik”, iar doamnele s-au instalat la intrarea în cort. A început ceremonia de trecere în revistă a trupelor. La ora 15 .30, a început prânzul de gală oferit în cortul ţarului, în timpul căruia Nicolae al II-lea a toastat în sănătatea lui Carol 1 şi a familiei sale, iar regele a rostit următorul toast: „Mulţumesc din suflet pentru prilejul fericit, oferit de Majestatea Voastră, de a mă vedea din nou în mijlocul trupelor strălucite ale Majestăţii Voastre, al căror curaj excepţional, vitejie incomparabilă, ce mi-au dăruit victoria, le-am admirat pe câmpurile de bătălie. Numele bravelor regimente de gardă au rămas, de asemenea, întipărite în memoria mea, ca şi bătăliile care au încununat drapelele lor cu noi !auri. Armata mea a luptat cu mândrie alături de armata distinsă prin cele mai înalte virtuţi militare şi n-a dat uitării frăţia de arme, îmi împărtăşeşte toate sentimentele şi se alătură urărilor mele pentru glorioasa Armată Imperială şi faimoşii conducători, iar mai presus de toate, urărilor de sănătate şi domnie lungă şi glorioasă a Majestăţii Voastre”. La ora 1 6.00, distinşii oaspeţi s-au întors la Peterhof, iar seara, după cină, au mers pe Insula Olga, unde a avut loc un spectacol de gală – baletul «Perla)). În ziua plecării din Petersburg, pe 19 iulie, dimineaţa, regelui i-a fost prezentată o delegaţie din partea Regimentului 18 de Infanterie Vologda al Majestăţii Sale, formată din patru persoane în frunte cu comandantul regimentului. La ora 1 1 .00, a început Liturghia în biserica de la vila «Alexandria)), după care, oaspeţii au asistat la slujba de la biserica catolică la vila Sergievka. La 1 5 .30, Nicolae al II-lea i-a însoţit la Gara Baltică, de unde aceştia s-au îndreptat spre Moscova şi Kiev, apoi la Bucureşti prim Moghilev şi Cernăuţ.

(VIZITELE FAMILIEI REGALE ROMÂNE ÎN RUSIA LA SFÂRŞITUL SECOLULUI AL XIX-LEA ŞI ÎNCEPUTUL SECOLULUI AL XX-LEA ŞI VIZITA DE RĂSPUNS A ÎMPĂRATULUI NICOLAE AL II-LEA LA CONSTANTA ÎN ANUL 1914, Oxana 1. Morozan, p. 203 -205, Muzeul Naţional; XXVI; anul 2014)