21 SEPTEMBRIE: SCHOPENHAUER – LUMEA CA VOINȚĂ ȘI REPREZENTARE.

TOAMNĂ PE TRANSFĂGĂRĂȘAN
20 septembrie 2020
CUFĂRUL BIBLIOTECII: TOAMNA SE NUMĂRĂ AUTORII, doi prozatori și un poet
21 septembrie 2020

”Cel mai mare om din lume nu este cuceritorul, ci acela care se stăpâneşte pe sine însuşi.” (A. S.)

Ion D. Sîrbu. ”Şoarecele B şi alte povestiri”, Editura Humanitas, 2006: “Nu poţi medita despre OM decât dacă îl ţii la o respectuoasă distanţă: au spus-o şi Nietzsche, şi Schopenhauer, având perfectă  dreptate”.

 

ARTHUR SCHOPENHAUER

(n. 22 februarie 1788, Gdańsk, Uniunea Polono-Lituaniană– d. 21 septembrie 1860, Frankfurt pe Main, Confederația Germană) filozof german, cunoscut – mai ales – prin teoria sa asupra primatului „voinței” în sfera reprezentării lumii și în comportamentul uman. Este cel mai bine cunoscut pentru lucrarea sa din 1818 Lumea ca voință și reprezentare (extinsă în 1844), unde caracterizează lumea fenomenelor ca un produs al unei voințe metafizice oarbe și insațiabile. Construind la idealismul transcendental al lui Immanuel Kant, Schopenhauer a dezvoltat un sistem etic ateist și metafizic, care respinge ideile contemporane ale idealismului german. A fost printre primii gânditori din filozofia occidentală care a împărtășit și a afirmat aspecte semnificative ale filozofiei asiatice, ca asceza și noțiunea de lume ca aspect. Opera sa a fost descrisă ca o manifestare exemplară a pesimismului filosofic.

Deși opera sa nu a reușit să obțină o atenție substanțială în timpul vieții sale, Schopenhauer a avut un impact postum în diferite discipline, inclusiv filozofie, literatură și știință. Scrierile sale despre estetică, morală și psihologie au influențat gânditorii și artiștii de-a lungul secolelor XIX și XX. Printre cei care au citat influența sa s-au numărat filosofii Friedrich Nietzsche, Ludwig Wittgenstein și Anthony Ludovici, oamenii de știință Erwin Schrödinger și Albert Einstein, psihanaliștii Sigmund Freud și Carl Gustav Jung, și scriitori ca Lev Tolstoi, Thomas Mann, George Bernard Shaw, Joaquim Maria Machado de Assis, Jorge Luis Borges, și Samuel Beckett.

* Datorită averii moştenite de la tatăl său, a putut duce multă vreme o viaţă lipsită de griji, dedicându-se filozofiei. După studii de medicină şi ştiinţe ale naturii la Göttingen, întrerupte curând, îşi obţine în 1813 titlul de doctor în filozofie la Jena, cu lucrarea Despre împătrita rădăcină a principiului raţiunii suficiente. La sfatul îndrumătorului său de doctorat, filozoful sceptic Gottlob Ernst Schulze, îi citeşte pe Platon şi Kant. În 1811 audiază cursurile lui Fichte la Berlin, fiind mai degrabă dezamăgit. Prin mama sa, Johanna Schopenhauer, scriitoare cunoscută în epocă, tânărul Arthur reuşeşte să-l cunoască personal pe Goethe, care îi va fi o vreme partener de discuţii pe teme de teorie a culorilor. În urma discuţiilor şi a corespondenţei purtate cu Goethe, publică în 1816 scrierea ”Despre văz şi culori”. La începutul anului 1819 apare Lumea ca voinţă şi reprezentare, o carte care cuprinde „o metodă de filozofare experimentată aici pentru prima dată şi care se diferenţiază complet de toate cele folosite până acum”.(https://humanitas.ro/autori/arthur-schopenhauer)

* influențe în creatia lui Wagner, Nietzsche, Eminescu, Wittgenstein, Freud, Jung, Hermann Hesse, Thomas Mann!!
-” Ceea ce suntem, face mai mult pentru fericirea noastră decât ceea ce avem.”
– ”Tratează o operă de artă ca pe un prinţ. Las-o pe ea să vorbească mai întâi.”
– ”Cel mai mare om din lume nu este cuceritorul, ci acela care se stăpâneşte pe sine însuşi.”
– „Prietenii se pretind sinceri, duşmanii sunt într-adevăr.”
– ”Marea majoritate a oamenilor găsesc că e mai uşor să cerşească cerul prin rugăciuni, decât să-l merite prin acţiuni.”
– ”De vreme ce tot ce există şi se petrece pentru om nu e prezent imediat decât în conştiinţa sa şi nu se petrece decât pentru aceasta, e evident că predispoziţiile conştiinţei sunt ele însele lucrul cel mai important şi că lucrurile depind mult mai mult de ele decât de figurile care apar în ele. Ceea ce un individ posedă pentru sine, ceea ce îl însoţeşte în singurătate şi ceea ce nimeni nu poate să-i ia sau să-i dea, iată ce e mult mai important decât ceea ce posedă sau este în ochii celorlalţi. Un om de spirit se simte excelent într-o singurătate totală graţie propriilor gânduri şi imaginaţiei sale, în timp ce un prost se plictiseşte chiar dacă îşi petrece timpul numai în spectacole, serbări şi ieşiri în lume. Un caracter bun, blând şi moderat poate fi mulţumit în circumstanţe care lasă de dorit, în timp ce un caracter rău și plin de invidie nu va fi mulţumit nici dacă este acoperit de bogății.”

George Călinescu: ”De la Kant, Eminescu ajunge întotdeauna la Schopenhauer.”

”Adevăratul iniţiator filosofic al lui Eminescu a fost Arthur Schopenhauer-filosoful inimii sale, un adevărat „magister vitae”, filosoful-medium de răscruce care călăuzea toate drumurile filosofiei şi le aduna într-o imagine sintetică. Eminescu a învăţat adevărul despre viaţă de la un filosof-moralist de o vastă erudiţie, bun cunoscător al culturii clasice şi al culturilor vechi, iar filosofia sa era exprimată într-o formă cum nu se poate mai expresivă şi mai atractivă.”  (SCHOPENHAUER ŞI EMINESCU, Crina GUŢU)

________________

Evenimente
1538: În Moldova își începe domnia Ștefan Lăcustă, nepotul lui Ștefan cel Mare, și va domni 2 ani.
1792: Convenția Națională Franceză, constituită în Franța cu o zi înainte, votează pentru abolirea monarhiei. Instaurarea primei Republici Franceze.
1847: Are loc inaugurarea primei lucrări moderne de alimentare cu apă a Bucureștiului – „Stabilimentul fântânilor de la Mihai Vodă”.
1937: A apărut pentru prima oară romanul Hobbitul de J. R. R. Tolkien.
1939: Asasinatele din 21/22 septembrie 1939: În urma uciderii prim-ministrului Armand Călinescu, la ordinul regelui Carol al II-lea, au fost asasinați fără judecată, în lagăre și pe întregul cuprins al țării, de către jandarmi, 252 de persoane, dintre care 105 membri ai Mișcării Legionare. Cadavrele a câte 3, 4 legionari au fost scoase în stradă și lăsate acolo vreme de trei zile.
1983: Telefonul mobil Motorola DynaTAC 8000X, în greutate de 800 de grame, a primit aprobare de la Comisia Federală de Comunicații din SUA și va deveni primul telefon mobil din lume.
Nașteri
1452: Girolamo Savonarola, teolog și politician italian (d. 1498)
1792: Johann Peter Eckermann, poet și memorialist german, secretarul particular al lui Goethe (d. 1854)
1864: Elena Văcărescu, scriitoare și traducătoare franceză de origine română (d. 1947)
1866: H.G. Wells, scriitor și jurnalist britanic (d. 1946)
1874: Gustav Holst, compozitor britanic (d. 1934)
1875: Henric Stanielevici, critic literar și estetician (d. 1951)
1926: Donald Arthur Glaser, fizician și neurobiolog american
1931: Dem Rădulescu, actor român (d. 2000)
1934: Leonard Cohen, cantautor canadian (d. 2016)
1947: Stephen King, scriitor american
1947: Marsha Norman, dramaturg american
1947: Don Felder, chitarist american (Eagles)
1952: Valeriu Sterian, cântăreț, muzician și compozitor român de muzică folk și rock (d. 2000)
1955: Ducu Bertzi, cantautor și folkist român
1957: Ethan Coen, regizor de filme
Decese
19 î.Hr.: Virgilius (Publius Vergilius Maro), poet roman
1558: Carol Quintul, împărat al Sfântului Imperiu Roman, rege al Castiliei, Aragonului, Neapolelui și al Siciliei (n. 1500)
1576: Girolamo Cardano, medic și matematician italian (n. 1501)
1832: Walter Scott, scriitor scoțian (n. 1771)
1842: James Ivory, matematician britanic (n. 1765)
1897: Wilhelm Wattenbach, istoric german (n. 1819)
1860: Arthur Schopenhauer, filozof german (n. 1788)
1961: Claudia Millian, poetă, soția poetului Ion Minulescu (n. 1887)
1974: Jacqueline Susann, scriitoare americană (n. 1918)
1992: Ion Băieșu, scriitor, dramaturg, jurnalist și autor de scenarii pentru televiziune și film (n. 1933)
2002: Robert L. Forward, scriitor american (n. 1932)
Sărbători
Ziua Internațională a Păcii
Ziua Internațională de luptă împotriva bolii Alzheimer
Sfântul Apostol și Evanghelist Matei (Biserica Romano-Catolică)

Sari la conținut